Preoți care au coborât de pe amvon ca să „predice” de pe panourile publicitare

Biserica este separată de stat, spun reprezentanții acesteia indiferent că sunt ortodocși, catolici sau baptiști. Unii dintre ei însă nu s-au mulțumit să predice doar de pe amvon și au schimbat sutana cu sacoul pentru a „propovădui” de pe panourile electorale. De-a lungul anilor, unii reprezentanți ai bisericilor s-au implicat activ în campanii electorale, s-au fotografiat lângă politicieni sau chiar au devenit deputați.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an nu este o excepție. În scrutinul respectiv și-a anunțat dorința de a deveni șef al statului reprezentantul Bisericii baptiste Valeriu Ghilețchi, care este de mai mulți ani și deputat în Parlamentul de la Chișinău.

Candidatul care vrea să aducă pace pe pământul moldav

Fost deputat al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), actualmente neafiliat, Valeriu Ghilețchi a anunțat pe 11 august că va candida independent la funcția de președinte la scrutinul din 30 octombrie.

Ghilețchi a repetat de nenumărate ori că Moldova are nevoie de un președinte care ar fi un mediator al ramurilor puterii în stat și care ar consolida întreaga națiune pentru că societatea moldovenească ar fi divizată profund pe criterii politice, geopolitice și religioase.

Mașini de import fără taxe vamale, cu ajutorul deputatului misionar

Valeriu Ghileţchi a fost ales deputat în Parlament la 5 aprilie 2009 pe lista electorală a PLDM. Acesta niciodată nu a fost membru  al vreunui partid politic (statutul de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist interzice ca pastorii bisericii să fie membri ai partidelor politice). Ghilețchi a fost exclus din fracțiunea PLDM în aprilie 2016 pe motiv că nu s-ar fi supus deciziilor partidului.

Din 2010 până în 2016, deputatul a fost autor a 55 de inițiative legislative, dintre care cinci proiecte de legi au vizat importul unor mijloace de transport, el fiind proprietarul unui Nissan pe care l-a cumpărat la mâna a doua cu 5.000 de lei.

În 2011 comunităţii religioase a creștinilor Evangheliei depline Biserica „Izvorul Vieţii” din oraşul Rîşcani i s-a permis să introducă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova un autovehicul pentru transportul mărfurilor, de model „Steyr A680G”, anul fabricării 1969.

În 2012 Uniunii Bisericilor CEB (Creştine Evanghelice Baptiste) i s-a permis să introducă în ţară pentru instituția medico-sanitară publică Spitalul raional Făleşti şi să plaseze sub regim vamal de import un autovehicul cu destinație specială (ambulanţă) dotat cu echipament special de prim ajutor, de modelul Volkswagen Transporter, cu scutirea de plata drepturilor de import, fără drept de înstrăinare. Mașina a fost acordată în calitate de ajutor umanitar de către organizaţia elveţiană de caritate „Interventi umanitari Valposchiavo”.

Uniunea bisericilor CEB din Moldova este membră a Federației Baptiste Europene (EFB), a Alianței Baptiste Mondiale (WBA), la fel colaborează cu Federația Uniunilor Euro-Asiatice unde sunt incluse uniunile creștinilor evangheliști baptiști din fosta URSS.

În 2013, cu ajutorul lui Ghilețchi, în țară s-a permis importul autovehiculului de model Ford (D) Transit de către Misiunea Biblică de Binefacere din Moldova cu scutirea taxelor de import. Donația a fost oferită de către Bibel-Mission e.V. din comuna Niedernberg, Germania.

Anul trecut Valeriu Ghilițchi a fost inițiatorul unui alt proiect de lege prin care Centrului Creștin „Sarepta” din satul Sărata-Galbenă, raionul Hîncești, i s-a permis să importe fără taxe vamale un autocar de marca Scania (donația suedezului Olsson Gustav Fredrik) și un tractor de marca Zetor (donația Misiunii „CDH-Stephanus” din Germania).

Misiunea „CDH-Stephanus” din Germania preponderent se ocupă de oferirea ajutoarelor  țărilor din CSI ca Moldova, Rusia, Kîrgîzstan, Ucraina, Belarus, dar și România.

Misiunea agentului lui Dumnezeu, Valeriu Ghilețchi

Deputatul Valeriu Ghilețchi este membru al Comisiei parlamentare pentru politică externă și face parte din delegația Moldovei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). În afară de acesta, Ghilețchi face parte din grupurile de prietenie a Moldovei cu Regatul Norvegiei, Regatul Unit al Marii Britanii, Azerbaidjan și Estonia.

Potențialul candidat la președinție Valeriu Ghilețchi s-a născut pe data de 8 iulie 1960 în s. Pînzăreni, rl Făleşti, unde a și făcut școala generală (1967-1975). Părinții viitorului deputat au frecventat biserica baptistă locală, iar bunelul acestuia a fost primul evanghelist din sat care a devenit și pastor. După terminarea școlii, Valeriu Ghilețchi a intrat la Colegiul Politehnic din Bălți unde a învățat de tehnician radio în următorii 4 ani (1975-1979).

În perioada sovietică Ghilețchi și-a început activitatea profesională în calitate de tehnician radio la Bălți unde a și lucrat aproape 10 ani (1979-1988). După ce a făcut serviciul militar a primit recomandări pozitive din partea superiorului pentru a face studii în instituțiile de învățământ. A studiat ingineria radio și telecomunicații la Institutul Electrotehnic „A. Popov” or. Odessa, Ucraina (1982-1988).

Până în anii 90 acesta a continuat activitatea la această întreprindere în calitate de inginer de producție, iar ulterior a ajuns și la funcția de inginer șef.

După ce Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică, Valeriu Ghilețchi a hotărât să renunțe la cariera de inginer și a plecat la studii în România (1991-1994). A studiat la Universitatea „Emanuel” or. Oradea și are licență în Teologie obținută la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. În România în familia lui Ghilețchi s-a născut fiica, care poartă numele universității pe care a absolvit-o deputatul, Cristina-Emanuela. După întoarcerea din România, Valeriu Ghilețchi a ajuns decanul Colegiului Teologic-Pedagogic din Chișinău (din 1994 până în 1998).

În 1998 acesta accede în Parlament pe listele partidului Forțelor Democratice. Ghilețchi devine membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte Religioase, Minorități Etnice și Comunități Externe, terminându-și mandatul în 2001, când au venit comuniștii la putere.

Din 2002 până în 2004 Ghilețchi a fost președinte al Federației Baptiste Euroasiatice, iar din 2003 pînă în 2008 – președintele Departamentului de Misiuni în cadrul Federației Baptiste Europene. Din 2007 până în 2009 acesta a fost vicepreședinte al Federației Baptiste Europene. Tot în anul 2007 acesta a intrat la doctorantură la Gordon Conwell Seminary din SUA.

Din 2009 până în 2011 Ghilețchi a fost președinte al Federației Baptiste Europene (FBE), fiind primul moldovean care a ajuns în asemenea funcție.

Federația Baptistă Europeană cuprinde majoritatea bisericelor baptiste din Europa și Orientul Apropiat. Cancelaria FBE din 1950 pînă în 1975 s-a aflat la Londra. Ulterior cancelaria se deschidea în orașul de activitate a secretarului general al federației. Din 2004 cancelaria organizației se află la Praga.

Totodată, organizația mai face parte din Alianța Mondială a baptiștilor și colaborează cu Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB) și Consiliul Europei în calitate de organizație non-guvernamentală. FBE mai face parte din Conferința Bisericilor Europene.

Consiliul Mondial al Bisericilor a fost creat în 1948. Prima inițiativă de a înființa un Consiliu Ecumenic al Bisericilor a venit în anul 1937, însă izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a amânat punerea în aplicare a acestei inițiative.

La baza creării Consiliului Mondial al Bisericilor a stat fundația Young Men’s Christian Association (YMCA) care a fost fondată la Londra în anul 1844 la inițiativa lui George Williams, iar unul din scopurile organizației a fost unirea tuturor creștinilor.

Peste câțiva ani în Marea Britanie a mai fost creată o organizație asemănătoare Yong Women Christian Association. 

În România, YMCA apare în anul 1919, în București, sub numele Asociația Creștină a Tinerilor (ACT). Printre primii membrii de marcă ai ACT YMCA România se număra profesorul Nicolae Iorga.

Primele concerte ale lui Elvis Presly și ale trupei de rock alternativ din Irlanda U2 au fost organizate pe platformele YMCA. În afară de aceasta, baschetul, voleiul și polo pe apă la fel au fost concepute în organizațiile americane ale YMCA.

Și în Moldova există o filială a organizației YMCA. YMCA Moldova (Alianța Națională YMCA Moldova) este membră a organizației YMCA Europe. „Planul său strategic este orientat spre mai multe direcții în ceea ce ține de lucrul cu tinerii și posibilitatea de a rezolva măcar câteva dintre multele probleme ale societății”, se spune în prezentarea organizației.

YMCA Moldova colaborează intens cu Federatia de Luptă Naționala „Voievod”, condusă de Nicolae Spătaru și Fundația pentru Dezvoltare Ecologica „EcoDava”, și cu Guvernul Tinerilor din Republica Moldova.

Spătaru, pe lângă faptul că este președintele Federatiei „Voievod”, deține și funcția de secretarul General al YMCA Moldova. Organizația Voievod promovează intens ideologia moldovenismului și deseori se pronunță împotriva românismului. 

În componența Consiliului Mondial al Bisericilor sunt aproape toate Bisericile Ortodoxe din întreaga lume și numeroase biserici care s-au format pornind de la Reforma protestantă din secolul al XVI-lea (Biserica anglicană, baptistă, luterană, metodistă și reformată). Biserica Ortodoxă Română este membră a Consiliului Mondial al Bisericilor începând din 1961.

Pe toată perioada guvernării lui Voronin (2001-2009) și până a intra în Parlament pe listele PLDM, Valeriu Ghilețchi a fost Episcopul Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptise din Moldova.

În anul 2011 în Republica Moldova au fost 481 biserici baptiste, iar numărul adepților a fost de aproape 20 de mii (19,604).

Valeriu Ghilețchi trebuie să adune 15.000 de semnături în susținerea sa pentru a fi înregistrat în cursa electorală din acest an.

Preotul Buburuz, cu studii la Moscova și Paris

Un alt reprezentant al bisericii care s-a implicat în politică, doar că în perioada sovietică, este preotul paroh Petru Buburuz al Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din sectorul Buiucani, Chișinău. Acesta s-a născut pe 26 septembrie 1937, în satul Durlești, județul Lăpușna. La 28 de ani acesta a intrat la Seminarul Teologic din Leningrad pe care l-a absolvit în 1961. Petru Buburuz nu s-a oprit aici și a continuat studiile la Academia Teologică din Leningrad (1961-1965). Ulterior a făcut aspirantura (candidat în teologie) la Academia Teologică din Moscova (Zagorsk, 1965-1968). În 1972 a devenit magistru în teologie.

În 1968, după absolvirea studiilor, s-a întors la Chișinău, unde a fost numit preot la Biserica „Sfântul Teodor Tiron” (Ciuflea). Timp de 14 ani, a fost mai întâi preot, apoi paroh al Bisericii „Sfânta Treime”.

Acesta a beneficiat și de o bursă al Guvernului francez la Institutul Catolic din Paris (1975-1978). Institutul Catolic din Paris a fost creat în 1875 în clădirea fostei mănăstiri al Ordinului carmelit ce își are originile, conform versiunii oficiale pe Muntele Carmel, în Palestina (actualmente Israel).

Scriitoarea feministă Simone de Beauvoir și prietena filosofului francez Jean-Paul Sartre este una din absolventele acestei instituții.

Petru Buburuz a fost ales deputat în Sovietul Suprem al URSS în 1989. Acesta a luat parte activă la Mișcarea de eliberare și renaștere națională din anii `90. A binecuvântat prima, a doua și a treia Mare Adunare Națională, precum și Podurile de flori de la Ungheni și de la Albița.

La 1 octombrie 1991 preotul Buburuz a reînființat Facultatea de Teologie de pe lângă Universitatea de Stat din Moldova, pe care a condus-o până în noiembrie 1993, când aceasta a fost desființată printr-o hotărâre de Guvern.

Până în 2008 a fost consilier administrativ al Mitropoliei Basarabiei. Din 1992 până în prezent este paroh al Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”

În 1992 a început să editeze revista bisericească „Luminătorul”, pe care o conduce până în prezent. „Luminătorul” a fost a doua publicație religioasă în Basarabia („Kisinevskie eparhialinie vedomosti”, din 1867 organ oficial al Bisericii din Basarabia). Primul număr a publicației „Luminătorul” a apărut la Chișinău în ianuarie 1908. Ultimul număr publicat pe site-ul Luminătorul este din 2007.

Petru Buburuz mai este președinte al Societății Culturale Bisericești „Mitropolitul Varlaam”.

Preoții ajunși consilieri

În alegerile locale generale din vara anului 2011, în consiliile raionale din țară au fost aleși mai mulți preoți care au candidat pe listele partidelor.

Protoiereul Ioan Solonari din satul Cimişeni a ajuns consilier raional în Criuleni pe lista PLDM. Până a intra în PLDM, acesta nu a mai fost membru de partid, dar politica l-a interesat mereu. În tinereţe, participa la Cenaclul „Mateevici” şi era simpatizant al Frontului Popular. „Am călătorit mult prin lume. Aş vrea să fac un azil pentru bătrâni după modelul unuia văzut în Olanda”, a mărturisit acesta pentru ziarul Adevărul.md.

Părintele Vasile Ciocan din Suruceni, Ialoveni, a candidat independent în același an şi a ieşit pe locul doi, iar părintele Vasile Alcaz din Sineşti, Ungheni, a fost ales consilier local din partea PD.

„Am fost rugat de un grup de enoriaşi, care mi s-au plâns că nu au pentru cine vota. Am vrut să reprezint interesele bisericii în forul local”, a povestit preotul Ciocan.

Arhimandritul Filaret, stareţul Mănăstirii Căpriana, a reprezentat comuniştii în consiliul local.

În campania electorală din iunie 2015, Asociația Promo Lex atenționa că chiar dacă preoţii riscă să fie răspopiţi pentru că se implică în campania electorală, observatorii au depistat că părintele Feodor Bazatin, parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Rîșcani a făcut agitaţie electorală pentru candidatul la funcţia de primar al orașului din partea Partidului Nostru, Victor Bogatico. Evenimentul cu pricina a avut loc la data de 6 mai, la inaugurarea unui teren de joacă pentru copii.

Preoți ajunși deputați

Primul Parlament al Republicii Moldova a avut în componența sa cinci preoți. Este vorba despre Ion Ciuntu (actualmente paroh al Bisericii Sfânta Teodora de la Sihla), Ion Grigoraș, Nicolae Robu, Dumitru Croitor și Andrei Munteanu.

Prin decret al preşedintelui Republicii Moldova, în semn de înaltă apreciere a contribuției la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării şi ratificării Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen, părintele Ioan Ciuntu a fost decorat cu titlul de „Om emerit” în decembrie 2014. Ulterior, președintele Nicolae Timofti a recunoscut că Ioan Ciuntu este nașul de cununie al acestuia.

Biserica ortodoxă interzice implicarea preoților în politică

Episcopul Ioan de Soroca, vicar mitropolitan de la Mitropolia Moldovei, a spus că Biserica este împotriva implicării preoților în politică, deoarece acest lucru contravine canoanelor bisericești.

„Cât privește slujitorii bisericii din Moldova – nu există nici o binecuvântare, ba mai mult există interdicția sau binecuvântarea de a nu fi implicați în diferite activități politice. Or, aceasta contravine canoanelor bisericilor noastre ortodoxe. În general, preoții trebuie să desfășoare activități pastorale, sociale, filantropice în rândul tinerilor însă nicidecum activități politice”, a declarat episcopul Ioan.

Acesta a recunoscut că pe parcursul a 25 de ani de „independența a Bisericii și a țării noastre” au fost atestate abateri din rândul slujitorilor Bisericii care, ulterior, au fost și sancționați prin eliberarea din funcțiile pe care le ocupau sau au fost opriți de la încălcarea celor „sfinte”.

Potrivit Fundamentelor Concepției Sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse, Sinodul episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse din 1994 a accentuat justețea poziţiei potrivit căreia Biserica nu acordă preferinţă nici unei organizări statale, nici uneia din doctrinele politice existente. În acelaşi timp, există domenii în care clerul şi structurile canonice ale Bisericii nu pot să sprijine statul sau să coopereze cu el. Acestea sunt următoarele: a) lupta politică, agitaţiile electorale, campaniile în sprijinul unor partide politice sau persoane private şi al unor lideri publici sau politici. „Participarea conducerii superioare a Bisericii şi a clerului şi, prin urmare, şi a Plinătăţii Bisericii la activităţile unor organizaţii politice şi la procesul electoral sprijinind în mod public organizaţii politice implicate în alegeri, candidaţi independenţi, agitaţii electorale şi aşa mai departe, sunt imposibile. Clerului nu-i este îngăduit să accepte candidaturi pentru alegeri în nici un fel de organe ale puterii reprezentative, la nici un nivel”, se mai spune în documentul principal al Biseriici Ortodoxe Ruse din august 2000.

În România, Sinodul BOR, la fel, a interzis implicarea preoților în politică. „În conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care stipulează că printre indeletnicirile incompatibile cu slujirea si demnitatea clericului se numară și aceea de “a primi asupra sa dregătorii sau indeletniciri lumesti”, arhiereului, preotului, diaconului si monahului îi este interzis să facă politica partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze și să devină membru al Parlamentului sau Consiliilor locale, primar, viceprimar sau să ocupe functii în administrația publică centrală și locală. Cel care va încălca aceste reguli, precum si legământul depus la hirotonie, se încadrează în prevederile art.3, lit. “d” si “e” din Regulamentul de procedura al instanțelor disciplinare si de judecată ale Bisericii Ortodoxe Romane, având de ales între cariera politică si misiunea preotească, pentru totdeauna, fară drept de revenire in cler. Abaterile de acest fel vor fi judecate in Consistoriile eparhiale”.