Neo-zeelandezii sunt foarte prietenoși și au multă încredere în oameni. Li se mai spune kiwi, au până la șase copii, iubesc natura și stilul de viață liber. Oamenii din Noua Zeelandă sărbătoresc Crăciunul de două ori pe an, o dată pe 25 decembrie și a doua oară în luna iulie, atunci când este mijlocul iernii. Iuliana Moșneaga este o moldoveancă stabilită în Noua Zeelandă, care ne-a vorbit despre „țara care iubește copiii” așa cum o vede ea.
Iuliana locuiește în orașul Timaru, situat pe malul oceanului Pacific, împreună cu soțul și băiețelul lor de 4 ani. Au ajuns în Noua Zeelandă printr-un contract de muncă al soțului ei, care lucrează în cadrul unei agenții de transport. „Locuim aici de 3 ani. În primele două săptămâni eram foarte stresată din cauza zborului lung, diferența de temperatură, anotimpul invers, totul îmi părea cu picioarele în sus”, spune femeia care-și imagina la lecțiile de geografie să ajungă în Australia sau Noua Zeelandă.
Jurnal de emigrant
Întâmplător sau nu, dar visul ei a devenit realitate și astăzi trăiește într-o țară sigură, cu al doilea cel mai ridicat nivel de trai din lume. „Te simți protejat. Lumea de aici trăiește pe încredere.Viața socială este complet diferită de cea din Moldova. Oamenii au multă încredere unii în alții. Nu sunt suspicioși, te invită la o cafea la ei acasă destul de repede, fără să te cunoască de foarte multă vreme. Majoritatea nu încuie ușile la case sau la mașini”, ne destăinuie moldoveanca.
În Noua Zeelandă familia este foarte importantă, spune Iuliana, iar mulți o numesc „țara care iubește copiii”, deoarece are un sistem de învățământ foarte lejer, pe măsura fiecăruia, unde fiecare copil se dezvoltă în orice domeniu de activitate. Neo-zeelandezii au familii numeroase. „În fiecare familie se nasc în mediu câte trei, patru sau chiar șase copii. Fiecare părinte, fie el divorțat sau nu, își petrece timpul în diferite moduri cu copiii săi. Ziua de muncă a unui neo-zeelandez începe dimineața la ora 7:00, iar majoritatea persoanelor ajung acasă pe la ora 3-4 după masă, astfel au timp suficient pentru familie”, mărturisește Iuliana Moșneaga.
Țara celor cu spirit liber care iubesc natura
Un alt motiv pentru care Noua Zeelandă te atrage este natura. Potrivit Iulianei, populația de aici știe foarte bine să conserve și să pună în valoare fiecare colțișor de natură. Iar parcurile, rezervațiile și potecile amenajate pentru plimbări în aer liber sunt bucuria tuturor celor care vor liniște și să facă mișcare.
Iuliana a rămas impresionată de orașul Queenstown. „Orașul este extrem de cochet, se află pe malul lacului Wakatipu, înconjurat de munți stâncoși denumiți de localnici The Remarkables. Iarna aici e forfotă mare, iar în sezonul trecut au înregistrat un record al numărului de turiști veniți la pârtiile de ski. Dacă ceea ce văzusem până aici mi se păruse excepțional în materie de peisaje, acum am rămas marcată pe viață. Natura se desfășoară, în toată splendoarea ei, în fața ochilor tăi”. Iar pentru a confirma spusele sale, Iuliana ne-a trimis la redacție câteva fotografii care vorbesc de la sine despre peisajele uimitoare.
Un alt oraș care i-a plăcut se numește Omaru. Iată cum îl descrie eroina noastră: „Orașul cu bolovani uriași. Cele mai ciudate sfere de piatră se găsesc de-a lungul plajei Koekohe de pe coasta Otago din Noua Zeelandă, între Moeraki și Hampden. Sunt cunoscuți sub denumirea de Bolovanii Moeraki. Legenda povestită de băștinașii maori spune că acești bolovani sunt resturile de coșuri cu ţipari și cartofi dulci care au ajuns pe uscat din epava Arai-te-uru, o canoe uriașă. Bolovanii s-au format din rămășitele naufragiului. În realitate, s-a constatat că acești bolovani sunt formați din nămol, argilă fină și noroi, cimentate de calcit, datând din perioada Paleocen, de aproximativ 56-66 milioane de ani. Se pare că au luat naștere pe fundul mării într-o perioadă care coincide cu dispariția dinozaurilor de pe pământ”.
Florile Crăciunului
Crăciunul, ca și în Republica Moldova, se sărbătorește de două ori pe an – pe 25 decembrie, deoarece foarte mulți oameni din emisfera nordică trăiesc în Noua Zeelandă și a doua oară în luna iulie, atunci când este mijlocul iernii. Iuliana îmi spune că tradițiile culinare de Crăciun sunt similare cu cele din Marea Britanie, deoarece Noua Zeelandă e o fostă colonie a englezilor. „Pe masa de Crăciun sunt legume, sos de merișor, curcan la cuptor, șunca prăjită sau carne de oaie. O excepţie importantă este carnea de gâscă, întrucât această pasăre domestică nu este crescută în Noua Zeelandă, iar guvernul interzice importurile de carne. Desertul poate fi o budincă de prune sau plăcinte. Nimeni nu consideră Crăciunul complet fără prăjitura „Pavlova” preparată din bezea şi decorată cu kiwi, căpșuni şi frișcă”, povestește femeia despre gastronomia locală.
Când vine vorba de decorațiuni și obiceiuri speciale, eroina noastră spune că în Noua Zeelandă lipsește bradul de Crăciun. „Pomul împodobit de Crăciun se numește Pohutukawa, arbore cu flori roșii care înflorește în luna decembrie. Acest pom este prezent atât în colindele specifice zonei, cât şi pe felicitările de Crăciun. Alături de Pohutukawa, un rol aparte îl are pasărea naţională Kiwi – nu poate zbura, însă în perioada Crăciunului poate fi observată în vârfurile copacilor, sub diverse forme decorative. Această pasăre s-a transformat într-o adevărată sursă de inspirație pentru felicitările şi decoraţiunile de Crăciun, devenind un personaj omniprezent”, afirmă Iuliana.
La muncă în Noua Zeelandă, doar cu contract
Iuliana Moșneaga nu recomandă nimănui să vină ca turist cu ideea de a-și găsi un loc de muncă, deoarece este foarte riscant. „Poți ajunge în aeroport, iar la un interviu să nu pari credibil, astfel îți vor respinge foarte repede intrarea în Noua Zeelandă. Este foarte scump să ajungi în Noua Zeelandă, trebuie să dispui de o parte financiară destul de consistentă. Pentru cei care doresc să emigreze, cel mai bine este să-și caute o ofertă de muncă printr-o agenție specializată, chiar dacă acest serviciu costă mai scump. De asemenea, meseria pe care o are cel care vrea să emigreze trebuie să se regăsească în lista de priorități a Ministerului Muncii din Noua Zeelanda”, recomandă Iuliana moldovenilor dornici să ajungă la capătul lumii.
Dragă Natalia, urma să vă documentați la eroina reportajului și să scrieți adevărul, deoarece Iuliana din a. 2009 este deja Doamnă și poartă numele de familie Albu. Asta printre altele, dar la general scrisul DVS e super și contribuie la aceia ca toți consângenii noștri, națiunea, să-și cunoască posibilitățile și aptitudinile semenilor