Autoritățile de la Chișinău continuă să prezinte date diferite privind numărul cetățenilor cu drept de vot aflați în Republica Moldova. Potrivit întreprinderii de stat „Registru”, care deține Registrul de Stat al Populației (RSP), numărul alegătorilor este de 3.249.566, cu 12.000 de persoane mai mult decât datele prezentate cu o lună în urmă de Comisia Electorală Centrală.

Eugen Ursu, consilierul directorului general al ÎS „Registru”, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că informațiile se introduc în RSP numai în baza documentelor confirmative. „Actualizarea datelor are loc atunci când persoana confirmă prin acte că și-a schimbat domiciliul, ne anunță că actele i-au expirat sau a împlinit vârsta de 18 ani”, a spus Ursu. În ceea ce privește înregistrarea deceselor, acesta a admis că persoane decedate mai pot figura în Registrul de Stat al Populației dacă rudele persoanelor care au decedat nu aduc actul de deces pentru a fi excluse din baza de date.

În același timp, cei de la „Registru” au respins informațiile publicate de Rise Moldova, precum că aproape 100 de persoane decedate figurează ca și alegători. „În aceeași zi am început investigația și am constatat că 96 de persoane au fost menționate ca fiind decedate. Doar patru din ele nu erau în baza de date, pentru că au decedat peste hotare și nu există un act oficial, iar una dintre aceste persoane e Emil Loteanu”, a replicat Eugen Ursu.

CEC întârzie actualizarea datelor

Funcționarul de la ÎS „Registru” a arătat cu degetul spre Comisia Electorală Centrală atunci când a venit vorba despre numărul real al alegătorilor moldoveni. Potrivit lui Eugen Ursu, CEC are acces la toate actualizările care au loc în RSP și le poate accesa în regim online în orice moment. „În anul 2014, împreună cu CEC am implementat un mecanism de interacțiune a RSP cu Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru a face un schimb de informații permanent. Dar schimbările ce au loc în RSP nu sunt actualizate automat în RSA. Acestea sunt adunate într-o bază separată online și sunt puse la dispoziția CEC. Ele pot fi procesate atât manual, cât și automat de CEC”, a explicat acesta. Totodată, Ursu a subliniat că RSP nu are acces și nu consumă date din RSA.

CITEȘTE ȘI: Cine are dreptate: CEC sau BNS?

Anterior, Serviciul de presă al CEC a menționat că datele prezentate de instituție sunt cele mai recente și că acestea sunt prezentate în baza cifrelor întreprinderii „Registru”.

Numărul alegătorilor, potrivit „Registru”

Astfel, potrivit informațiilor oferite de ÎS „Registru”, în Republica Moldova sunt 3.963.684 de cetățeni, dintre care 3.249.566 de persoane au drept de vot. Din aceștia, 262.889 nu posedă un document valabil, peste 89.000 locuiesc peste hotare, iar aproape 250.000 au reședința în stânga Nistrului.

Amintim că pe data de 22 august CEC a anunțat că 3.237.032 este numărul total de moldoveni cu drept de vot înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Cifra menționată cuprinde alegătorii din Transnistria, dar și pe cei care sunt fără reședință. Datele prezentate a nedumerit opinia publică, deoarece acestea erau diferite față de cele pe care le deține Biroul Național de Statistică. Astfel, potrivit BNS, la începutul anului 2016 în Republica Moldova au fost atestate 3.553.056 de persoane, dintre care cei cu drept de vot ar reprezinta 2.867.533 de persoane.

grafic-alegatori

Consilierul directorului ÎS „Registru” a menționat că diferența dintre datele prezentate de Biroul Național de Statistică și cele din RSP este cauzată de faptul că cei de la Statistică folosesc și alte surse de informare, dar nu a precizat despre ce este vorba.

Precizăm că datele din Registrul de Stat al Populației reprezintă o sursă de informație pentru 373 de instituții de stat și private.

1 comentariu

  1. Sistemul electoral necesita o reforma revolutionara Se stie că el e bazat pe sistemul totalitar de desfasurare a alegerilor pentru a obține cota maxxima de participare la scrutin. Probabil că a venit timpul de purces la ale metode de alegere a organelor de conducere. La nivel de raion coducătorii să fie numiți de centru, iar la nivel de comune – să fie aleși de localnici. Sistemul multipartiinic s-a descreditat, fiindcă nu a permis că în clasa polităcă să vină oameni cu idei noi. Au venit doar cei care pot vocifera și care au adus bani.. În rest, conducea un singur lider de partid. De asemenea ar trebui de introdus obligativitatea de a se înregistra doritorii de a participa la scrutin. Cine nu va dori – va rămîne în afara lui. Doar se știe că nu oricine poate judeca la rece când e vorba de formarea unui stat puternic. Jocul de-a democrația mimată, conduce la sondajul sociogic, care afirmă prin 70 la sută, că mergem pe o cale greșită. Poate că e cazul de experimentat noul model de alegere întrun oarecare raion. Fie și ales la sorți. Dacă rezultatele vor fi bune, se poate extinde. Să nu uitîm că la fondatorii antici ai democrației la alegeri nu participau toți locuitorii polisurilor Chiar și Alxandru Macedon era nevoit să asculte de sfaturile și reprosurile comandanților săi când soluționa treburi de stat, sau chiar când era nevoit să ia o nouă soție din motive politice

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*