Problema transnistreană, cu pași mici sau mari. Ce vrea Chișinăul

Fortificarea capacităților Biroului de Reintegrare, elaborarea unui statut juridic al regiunii transnistrene sau păstrarea politicii „pașilor mici” sunt doar câteva din soluțiile menționate în cadrul conferinței internaționale din Chișinău „Reglementarea transnistreană – încotro”, organizată de Asociația pentru Politică Externă (APE).

FOTO: Sandu Tarlev
FOTO: Sandu Tarlev

Soluția oficială

Spicherul Parlamentului, Andrian Candu, consideră că pentru rezolvarea problemei transnistrene este necesar să fie amplificat suportul negociatorilor de la Biroul de Reintegrare atât pe plan legislativ, cât și cu analiza internațională. Vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, a spus, la rândul său, că Chișinăul trebuie să elaboreze o foaie de parcurs pe care autoritățile moldovenești să o promoveze pentru elaborarea unui statut juridic al regiunii.

Șeful Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, susține că liderii de la Chișinău trebuie să-și formuleze clar care îi sunt interesele în raport cu Tiraspolul și s-a arătat adeptul politicii „pașilor mici”.

Expertiza internațională pentru negociatori

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că autoritățile vor să implice experți internaționali care să vină cu o analiză solidă în privința rezolvării problemei transnistrene. Acesta a precizat că parlamentarii se gândesc la anumite schimbări de legislație.

„Deoarece atât domnul Bălan, cât și precedenții conducători ale negociatorilor foarte des ne spun că nu-și cunosc limitele legale până unde pot discuta, până unde pot lua anumite decizii și de ce nu au și ei teama lor de răspundere, chiar penală. Iată de ce am avansat în discuții și analize. Și încercăm în continuare să implicăm expertiza internațională pentru a seta chiar și legislația în acest domeniu ca negociatorii să aibă confortul juridic, în primul rând”, a declarat Candu.

Andrian Candu. Foto: APE
Andrian Candu. Foto: APE

Spicherul Parlamentului a menționat că subiectul Transnistriei a apărut din nou în atenția autorităților, dar și actorilor globali după ultimele evenimente din estul Ucrainei, dar și implicării mai energice ale Germaniei care deține președinția OSCE în ceea ce ține reglementarea problemei transnistrene. Acesta a subliniat că în rândurile politicienilor, dar și a întregii societăți nu există o viziune clară și unică în privința rezolvării problemei transnistrene. Candu crede că și pentru cetățenii din dreapta Nistrului problema transnistreană nu mai reprezintă o prioritate și admite că de această situație sunt de vină inclusiv politicienii.

Acesta a acceptat ideea că și malul drept al Nistrului încă nu reprezintă un model atractiv din punct de vedere al soluțiilor economice pentru locuitorii regiunii transnistrene.

Reintegrarea țării, cu pași mici sau mari

Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, a subliniat că orice pași, fie mici sau mari, pe care trebuie să-i întreprindă Chișinăul în raport cu Tiraspolul trebuie să fie făcuți cu un singur scop – reintegrarea țării.

Șeful Biroului pentru reintegrare a subliniat că Chișinăul se va concentra pe cinci direcții prioritare în raport cu regiunea transnistreană – păstrarea tuturor platformelor de negocieri, extinderea angajamentelor din partea autorităților moldovenești prin asigurarea serviciilor medicale, extinderea percepțiilor instituțiilor naționale asupra malului stâng ca despre un teritoriu controlat de autoritățile centrale, elaborarea unei foi de parcurs pentru promovarea unui statut juridic al regiunii și întreprinderea acțiunilor care gradual ar schimba situația.

Gheorghe Bălan. Foto: AFP
Gheorghe Bălan. Foto: APE

Acesta a subliniat că populația din stânga Nistrului nu este interesată de statutul juridic ale regiunii și păstrarea unor forțe paramilitare, ci sunt preocupați de rezolvarea problemelor economice și viitorul copiilor. Bălan crede că în viitor Moldova va fi reintegrată pe modelul Germaniei.

Granița Republicii Moldova se termină nu la Nistru, dar la hotarul cu Ucraina, a ținut să reamintească Gheorghe Bălan.

Lipsa unei explicații privind interesul național

Mihai Godea, consilierul principal de stat al premierului Pavel Filip, a spus că este necesar să fie aplicată o viziune nouă în raport cu problema transnistreană. Godea consideră că este necesar de a explica clar care este interesul național al Republicii Moldova în privința acestui teritoriu, inclusiv prin prisma securității regionale.

Godea consideră că Republica Moldova poate fi ajutată de alții doar dacă va propune abordări realiste de rezolvarea a problemei transnistrene, bazate pe interesul național și care să pună în valoare dezideratele constituționale privind statutul regiunii transnistrene și caracter unitar al statului. „Orice transfer de competențe și prerogative suverane pot fi realizate doar după negocierea și acceptarea unui statut special pentru Transnistria ca parte componentă a Republicii Moldova. Dezbaterea problematicii transnistrene urmează să fie ferită de bătăliile politice. Societatea ar trebui să sancționeze pe oricine care tinde să scoată dividende politice sau mai rău economice din acest proces”, a spus Godea, adăugând că reprezintă propriul punct de vedere, nu și al Executivului în această problemă.

Puncte comune

Ex-viceministru al reintegrării al Republicii Moldova Ion Stavila a menționat, la rândul său, că problema transnistreană este unica în felul său prin faptul că acest conflict nu este de natură etnică sau religioasă, așa cum deseori se întâmplă în alte cazuri asemănătoare. Acesta a subliniat că între populația dintre ambele maluri ale Nistrului nu există sentimente de ură, iar structura populației din punct de vedere etnic este asemănătoare.

Acesta s-a arătat optimist în privința rezolvării conflictului transnistrean și a spus că Moldova trebuie să utilizeze oportunitățile actuale care s-au creat pe plan global, regional și politic pentru a pune punct în acest caz.

Dialog civilizat

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că Uniunea Europeană susține politica „pașilor mici”. „Viziunea Uniunii Europene ține de întrebarea: Avem o problemă, dar cum o soluționăm? Și avem nevoie de compromisuri, nu concesii”, a specificat Tapiola.

Gheroghe Băalan, Pirkka Tapiola (din stânga). Foto: AFP
Pirkka Tapiola Foto: APE

Ambasadorul UE a spus că soluționările trebuie să fie găsite în teren, înainte ca ele să apară în formatul de negocieri. Pirkka Tapiola a spus că Chișinăul trebuie să formuleze clar care îi sunt interesele reale și să se concentreze pe ceea ce își dorește, dar nu pe ceea ce nu își dorește.

Diplomatul european a spus că nu este mulțumit și de calitatea discuțiilor purtate de negociatori și că aceștia deseori nu se ascultă unii pe alții, dar se învinuiesc reciproc. „Sunt și alte conflicte care au fost mult mai dureroase, cu pierderi de multe vieți omenești, dar totuși s-a construit o realitate nouă”, a subliniat Tapiola.

Acesta a spus că păstrarea status-qou-ului nu este o soluție potrivită și că soluționarea problemei transnistrene fără intermediere nu va avea o finalitate.

Viziunea Moscovei

Expertul rus Andrei Deviatkov a încercat să explice participanților poziția Federației Ruse în privința problemei transnistrene. Acesta a spus că Moscova nu dorește și nu a dorit să susțină independența regiunii transnistrene. Deviatkov susține că Rusia în acest fel vrea să transmită un semnal atât Chișinăului, cât și la Tiraspolului ca ambele părți să găsească o soluție comună de rezolvare a problemei.

andrei deviatkov

Totodată, Kremlinul păstrează o anumită neîncredere structurală către alți actori de negociere a diferendului transnistrean, a mai spus expertul. Acesta susține că neîncrederea a început de prin anii 2000 când președinția olandeză a OSCE a elaborat atunci proiectul de schimbare a statutului misiunii de pacificare pe una europeană și se vorbea despre Transnistria ca despre o gaură neagră prin care se spală bani și trece contrabanda de armament.

Expertul a spus că președintele rus, Vladimir Putin, a încercat pe atunci să construiască un dialog cu Occidentul inclusiv prin rezolvarea problemei transnistrene. Faptul că problema transnistreană nu a reușit pe atunci a fost din cauza faptului că părțile, adică Rusia și țările NATO, nu au găsit puncte comune în privința documentului elaborat (Memorandumul Kozak), a spus acesta.

Deviatkov susține că Moscova este în așteptare ca la Chișinău să apară actori cu care să poată negocia și că în condițiile de azi în care societatea moldovenească este foarte divizată acest lucru este greu să fie realizat. Mai mult, rușii sunt iritați când la Chișinău se discută subiecte istorice care țin de trecutul Rusiei, a explicat expertul.

Deviatkov consideră că status-qvo-ul Transnistriei se va păstra încă mult timp, deoarece de statutul acesta sunt interesați toți actorii implicați, nu doar Rusia.

Fost reprezentant special al UE în Republica Moldova Kalman Mizsei a spus, la rândul său, că în 2003 au existat negocieri ascunse între Rusia, Tiraspol și Chişinău. Și că, de fapt, Rusia a fost cea care a creat neîncrederea structurală.

Țara lui Dodon

Liderii socaliștilor de la Chișinău, în frunte cu Igor Dodon FOTO Sandu Tarlev
Liderii socaliștilor de la Chișinău, în frunte cu Igor Dodon FOTO Sandu Tarlev

Președintele ales Igor Dodon spunea în timpul campaniei prezidențiale care s-a finalizat recent că vede rezolvarea problemei transnistrene prin federalizarea Republicii Moldova. Federația Moldova, conform planului lui Dodon, ar urma să aibă un Parlament bicameral, constituit din Camera Reprezentanților (71 de membri) și Senat (compus din 27 de membri). Transnistria, potrivit documentului, devine un subiect al federației, păstrând un element al autonomiei şi al specificului său, inclusiv o parte din propria simbolică şi reprezentare politică. „Credem că, dacă e să privim lucrurile de o manieră neafectată de clişee, speculații şi sperietori, federalizarea va apărea drept o unică alternativă de compromis în soluționarea problemei transnistrene”, scrie în documentul socialiștilor.

Truc electoral

Expertul pe problema transnistreană Ion Leahu este de părere că propunerea lui Dodon de a federaliza Republica Moldova pentru a rezolva problema transnistreană este una irealizabilă și că a fost utilizată doar pentru a încurca populația în campania electorală. „Asta este un truc. Un truc electoral utilizat de către liderul socialiștilor Igor Dodon pentru a explica care sunt viziunile lui în privința conflictului transnistrean și a demonstra că el e capabil să soluționeze această problemă. Cu asta se termină tot ce ține de federalizare”, a spus Leahu.

Expertul a explicat că federalizarea presupune, în linii mari, acceptarea de către Tiraspol a Constituției Republicii Moldova și executarea acesteia, precizând că pentru Transnistria un asemenea proiect nu este util.

Leahu consideră că Dodon reprezintă interesele Federației Ruse în Republica Moldova, că liderul socialiștilor vrea să acapareze puterea în toate structurile reprezentative și nu se va ocupa de reglementarea problemei transnistrene.

5 comentarii la „Problema transnistreană, cu pași mici sau mari. Ce vrea Chișinăul”

  1. fiind o problema foarte sensibila, conflictul Transnistrean, nu cred sa fie rezolvata in scurt timp, insa stabilitatea politica de la Chisinau, omni sustinerea UE si SUA cred ca o sa dezghete si o sa creeze preconditiile pentru a reintregi in sfarsit tara!

    Răspunde
  2. B*ea, oare cind va veni ziua sa nu mai auzim de aceasta problema vesnica????? Nu-i destul ca am suferit sute de ani din cauza rusilor, dar iata ca si acum nu ne lasa. Defapt, tot moldovenii sunt prosti ca aleg la conducere pe unii pro-rusi.

    Răspunde
  3. Va mai trece inca multa apa pe Nistru pina ce aceasta problema va avea o rezolvare. Principalul este ca autoritatile de la Chisinau sa nu se lase calacate in picioare si sa apere interesele acestei tari.

    Răspunde
  4. Sunt de părerea că liderii de la Chișinău trebuie să-și formuleze clar care îi sunt interesele în raport cu Tiraspolul și s-a arătat adeptul politicii „pașilor mici”. Astfel cred ca ar trebui sa se faca acest lucru macar cu pasi mici , dar asa cum se cuvine.

    Răspunde
  5. Si uite cineva a crezut in ideea stupida a lui Dodon , acest conflict pe tot parcursul anilor dupa 92′ a servit pentru multi politicieni ca un fel de jucarie cu care isi facea o parte de voturi , pacat ca inca solutii concrete pentru rezolvarea acetui conflict nu au fost gasit, si nu ca Moldova nu le are ci Rusia nu le accepta !

    Răspunde

Lasă un comentariu