Băncile din Moldova acumulează profit mai ales datorită politicilor monetare ale Băncii Naționale, care vin în urma unor constrângeri condiționate de creșterea inflației. Fără acestea, profiturile ar fi fost mult mai mici, în 2016 chiar și de nouă ori mai slabe. În același timp, cele mai mari bănci rămân fără cumpărători din cauza că nu sunt atractive din punct de vedere investițional, se arată într-o analiză privind sectorul financiar realizată de „Expert-Grup”.
Centrul Analitic „Expert-Grup” a publicat Monitorul financiar „Analiza principalelor reforme din sectorul financiar din Republica Moldova august-septembrie 2017”. Referitor la sectorul bancar, experții spun că pentru dezvoltarea acestuia este foarte importantă atragerea investițiilor străine. Deși se consideră că avem o legislație bună pentru activitatea băncilor, prevederile fiind aliniate la standardele UE, investitorii strategici întârzie să apară.
Politicile monetare ale BNM cresc profiturile băncilor
Experții economici susțin că una din cauze este dimensiunea mică a economiei și a sectorului bancar care reduce din atractivitatea acestuia pentru băncile mari. În același timp, contribuția sectorului bancar la formarea PIB-ului este una foarte mică. Datele oferite de Centrul „Expert-Grup” arată că indicatorul ponderii creditelor în PIB este la un nivel de 27% în timp ce media în Europa este de 78,8%. „Majorarea profiturilor băncilor în perioada 2012-2016 nu se datorează unei creșteri organice a activității de creditare, ci este mai curând un rezultat al politicii monetare promovate de BNM, care a fost constrânsă de creșterea rapidă a inflației. Deși profitul băncilor este în creștere în ultimii ani, dacă ar fi să eliminăm dobânzile generate de instrumentele păstrate până la scadență (VMS, CBN), atunci imaginea profitabilității industriei s-ar schimba semnificativ”, au subliniat autorii analizei.
Prin urmare, potrivit experților, dacă ar fi excluse veniturile și investițiile păstrate până la scadenți, calculele pentru perioada 2012-2016 arată că în mediu profitul ar fi fost de două ori mai mic, iar în 2016 chiar și de nouă ori mai mic. Mai exact, o porțiune considerabilă a veniturilor se datorează investițiilor efectuate de bănci în instrumentele în spatele cărora, într-o formă sau alta, se află statul: valori mobiliare de stat, certificate ale Băncii Naționale, rezerva minimă menținută la BNM. „În astfel de circumstanțe, investitorii nu pot fi ușor ademeniți doar cu nivelul înalt de profitabilitate al industriei bancare. Acești indicatori denotă un potențial pentru relansarea durabilă a activității de creditare, fără de care profiturile înalte din ultimii ani pot să se diminueze considerabil într-un termen foarte scurt”, susțin reprezentanții „Expert-Grup”.
De ce investitorii nu cumpără cele două mari bănci
Monitorul financiar mai relevă faptul că băncile care au cele mai mari șanse să atragă investitori sunt cele ale căror acțiuni au fost scoase forțat la vânzare de către BNM – Moldova-Agroindbank (MAIB) și Moldindconbank (MICB). Potrivit experților, perioada de vânzare a acțiunilor MAIB a fost prelungită de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) „fără să existe un cadru primar bine definit”. De asemenea, nu există decizii ale CNPF referitor la acțiunile MICB. Astfel, economiștii susțin că vânzarea unui pachet de acțiuni este un proces complex și este crucial ca să existe condiții și prevederi clare pentru a atrage investiții. În același timp, nu e clar cum este format și determinat prețul acțiunilor băncilor scoase la vânzare. „În anunțul publicat pe pagina MAIB este indicat prețul istoric la care au fost procurate pachetele de acțiuni anulate și ulterior re-emise. Prețul istoric însă nu ia în considerare impactul noilor desfășurări care au urmat după achiziționarea acțiunilor”, au precizat reprezentanții „Expert-Grup”.
De asemenea, propunerea CNPF privind determinarea prețului în baza activelor nete este o opțiune care nu se aplică pe larg în industria bancară, deoarece aceasta reprezintă prețul de bilanț al valorii acționarilor și nu cel de piață. Astfel, reprezentanții Centrului „Expert-Grup” spun că cea mai logică soluție ar ca o companie de evaluare a activelor, selectată în baza unor criterii riguroase, să determine prețul acțiunilor.