Răpirea unui jurnalist azer în Georgia, un precedent periculos. Jurnaliști din 16 țări atrag atenția comunității internaționale

Jurnaliști din cel puțin 16 țări cer comunității internaționale să intervină în cazul răpirii unui jurnalist azer de pe teritoriul Georgiei. Aceștia au semnat o declarație în care se arată îngrijorați de atacul fără precedent al regimului de la Baku asupra libertății de exprimare.

Flashmob al jurnaliștilor, organizat pe 15 iunie în fața ambasadelor Georgiei și Azerbaidjanului din Riga, acolo unde soția lui Afgan Mukhtarli se află la un training FOTO Alfrēds Ulmanis, Fotal.lv

Afgan Mukhtarli este un jurnalist originar din Azerbaidjan, dar care din anul 2015 s-a mutat în Georgia împreună cu familia. Soția acestuia, Leyla Mustafayeva, la fel este jurnalistă, iar ambii semnează articole despre cazurile de corupție în care sunt implicați membrii familiei prezidențiale Aliev. Acest lucru a determinat, de fapt, plecarea lor în Tbilisi, Azerbaidjan devenind un teritoriu periculos pentru practicarea jurnalismului de investigație. Unul din ultimele subiecte la care lucra Afgan Mukhtarli era despre achizițiile din armata azeră.

De ce a fost reținut Mukhtarli

Pe 29 mai 2017, seara, Afgan Mukhtarli a fost răpit de pe stradă, bătut și ulterior transportat spre Baku. Potrivit avocatului familiei acestuia, cei care l-au răpit pe jurnalist ar fi fost îmbrăcați în uniforma poliției criminale a Georgiei. La graniță, după ce a fost transmis unor persoane care vorbeau deja în limba azeră, în posesia lui Mukhtarli i s-ar fi găsit suma de 10.000 de euro. Astfel, acesta este acuzat de contrabandă, trecere ilegală a frontierei și opunere de rezistență. Potrivit soției acestuia, Mukhtarli nu avea la el pașaportul.

Cazul lui Afgan Mukhtarli a făcut înconjurul lumii, însă până în prezent jurnalistul rămâne în Baku. La scurt timp de la răpire, președintele Georgiei a calificat această întâmplare drept „o provocare la adresa suveranității și integrității țării”.

Solidarizarea jurnaliștilor

Pe 15 iunie, jurnaliști din cel puțin 16 țări au decis să semneze o declarație comună pe care să o transmită organizațiilor internaționale ca să ia atitudine față de acest caz. Aceștia au organizat și un flashmob în fața ambasadelor Georgiei și Azerbaidjanului din Riga, acolo unde soția jurnalistului răpit se află la un curs de pregătire profesională. „Noi condamnăm intensificarea războiului dus de regimul azer împotriva disidenților săi, manifestată prin acest atac transfrontalier fără precedent. Credem că acest atac este îndreptat intenționat spre reducerea la tăcere a unui jurnalist de investigație cunoscut pentru mediatizarea corupției din rândul autorităților din Azerbaidjan”, se menționează în declarația semnată de jurnaliști din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Estonia, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Moldova, Rusia, Ucraina, Tadjikistan, Polonia, Franța, SUA. „Suntem îngrijorați de reticența și lipsa de implicare a autorităților georgiene în a investiga această răpire. Cerem comunității internaționale să intervină în interesul lui Mukhtarli. Suntem siguri că partenerii occidentali ai Azerbaidjanului și Georgiei vor avea remușcări dacă ignoră acest atac scandalos asupra libertății de exprimare”, au conchis semnatarii declarației.

Flashmob al jurnaliștilor, organizat pe 15 iunie în fața ambasadelor Georgiei și Azerbaidjanului din Riga, acolo unde soția lui Afgan Mukhtarli se află la un training FOTO Alfrēds Ulmanis, Fotal.lv

Răpirea lui Murkhtarli, discutată în Parlamentul European

Pe 14 iunie, subiectul a fost discutat în Parlamentul European care a adoptat o rezoluție despre acest caz. Deputații europeni condamnă răpirea jurnalistului Afgan Mukhtarli, considerând acest lucru drept o violare a drepturilor omului. De asemenea, Parlamentul European îndeamnă autoritățile georgiene să asigure investigarea rapidă, eficientă și transparentă a dispariției forțate a lui Murkhtarli. Totodată, parlamentarii europeni cheamă autoritățile de la Baku să înceteze presiunile continue asupra soției lui Murkhtarli, Leyla, și atenționează Interpol că acest caz are la bază motive politice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *