Recensământul din 2014 lasă statistica din Chișinău fără directori

Recensământul din 2014 din Republica Moldova face victime în anul 2016: după demisia directoarei Biroului Național de Statistică (BNS) Lucia Spoială din februarie, azi a plecat din aceeași funcție și Marin Gospodarenco. BNS a cheltuit peste 5 milioane de euro, mai cere bani de la buget și a recunoscut deja că nu-i vor fi de ajuns 2 ani pentru a publica rezultatele recensământului din 2014, acestea urmând să apară abia în martie 2017. Zvonurile conform cărora aproape jumătate din cetățenii Republicii Moldova s-au declarat parte a identității naționale românești par să aibă o influență asupra soartei recensământului din 2014 a căruie poveste completă v-o prezentăm în rândurile următoare.

Recensământul din 12-25 mai 2014 a fost organizat în baza Legii 90 din 26.04.2012, conform căreia rezultatele finale ale numărătorii populației trebuie prezentate în termen de 27 de luni de la organizare – respectiv pe 25 august 2016. După 24 de luni de la organizarea recensământului, BNS a anunțat că au fost prelucrate 9% din chestionare și preconizează validarea datelor până la sfârșitul anului 2016, urmând ca datele finale ale recensământului din 2014 să fie prezentate în martie 2017 – cu o întârziere de 7 luni față de data stabilită prin lege, conform Politik.md.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, prima etapă a Recensământului din 2014 a costat 78,6 milioane de lei. Totodată, pentru procedurile de prelucrarea a datelor colectate, BNS a mai solicitat încă 8 milioane de lei pentru a remunera personalul angajat în acest scop. Acești bani sunt prevăzuți în proiectul Legii bugetului pentru 2016. Deutsche Welle remarca încă de la publicarea datelor preliminare existența unor suspiciuni de trucare a recensământului.

Numărătoare cu scandal, rezultate dezamăgitoare

Recensământul s-a desfășurat în mijlocul mai multor acuzații de organizare defectuoasă; doi recenzori au fost abuzați sexual, doi au fost bătuți și unul a fost înjunghiat, conform PRO TV Chișinău.

Rezultatele preliminare ale recensământului din 2014 au fost făcute publice pe 31 decembrie 2014, când s-a anunțat că populaţia Republicii Moldova este sub 3 milioane de oameni (2.913.281), printre care 11,29% (329.108) plecaţi peste hotare. Conform datelor BNS, 48,41% sunt bărbaţi şi 51,58% femei.

De asemenea, s-a constatat că în Republica Moldova există 1.259.207 locuinţe, din care sunt ocupate 82,9%, iar celelalte 17,1% sunt pustii. Cele mai multe case neocupate sunt în nordul ţării, mai ales în raioanele Donduşeni şi Soroca, unde ponderea locuinţelor neocupate este de peste 25%. Numărul locuinţelor în care familiile au refuzat să participe la recensământ a fost de 26.400.

Primele critici la adresa recensământului

Sociologul Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, a apreciat drept foarte scăzută, dacă nu chiar nulă, credibilitatea datelor preliminare ale recensământului efectuat în 2014.

Pe blogul său, Doru Petruţi scria pe 3 ianuarie 2015 că populaţia totală raportată de Biroul Naţional de Statistică este de 2.913.281 de persoane. Numărul de alegători incluşi pe listele electorale de către Comisia Electorală Centrală (adică persoane de 18 ani şi peste) e de 2.800.827 de persoane. Numai că populaţia 0-17 ani, conform tot BNS, reprezintă 699.849 de persoane. Aşadar, la BNS, populaţia de 18 ani şi peste reprezintă 2.213.432 de persoane – o diferență de aproape 600.000 de persoane față de listele electorale. Doru Petruţi subliniază că între aceste două raportări care fac referire la populaţia aceleaşi ţări, sunt diferenţe foarte mari.

Conform recensământului din 2014, ponderea locuitorilor din mediul rural este în creştere, ajungând acum la 65,8%.

„Ca sociolog, îmi este imposibil să explic de ce mediul urban ar fi afectat de migraţie, de ce populaţia se împuţinează acolo unde există locuri de muncă şi salarii. În plus, îmi apare o întrebare, corelată cu rezultatele sondajului mai sus-citat: datele BNS reflectă situaţia reală sau de fapt capacitatea mult mai ridicată de culegere de date în rural, faţă de problemele înregistrate în urban?”, se întreba Doru Petruţi.

Apărătorii recensământului

Boris Gâlca, reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA) în Republica Moldova, s-a declarat pe 5 ianuarie 2015 surprins de datele prezentate cu privire la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, conform IPN.

„Recensământul trebuie privit ca un exerciţiu pur statistic şi să nu aibă conotaţii politice. Fondul ONU pentru Populaţie a susţinut eforturile Republicii Moldova de a executa acest recensământ şi anume a pus la dispoziţie expertiza şi practica internaţională spre a fi considerate de autorităţile naţionale, inclusiv la planificarea, executarea şi analiza datelor exerciţiului de numărare a populaţiei. Apreciem că la scară naţională recensământul a fost executat satisfăcător, totuşi cu menţiunea ca unele lecţii învăţate sunt binevenite pentru executarea viitorului recensământ, care ar trebui organizat în 2021”, a declarat Boris Gâlca.

„Nu m-aş grăbi să fac anumite concluzii referitor la publicarea datelor preliminare şi e bine să aşteptăm datele finalizate în totalitate. Am rămas cumva surprins de numărul total al populaţiei raportate, care este sub trei milioane. Recensământul din 2004 a raportat 3 milioane şi 388 de mii de persoane, iar cel din 2014 spune că avem circa 2 milioane şi 900 de mii. Ipotetic, în baza acestor date furnizate de BNS, am putea spune că populaţia a descrescut din 2004 până în prezent cu circa 400 de mii”, a subliniat Boris Gâlca.

Reprezentantul adjunct al UNFPA de atunci a comentat şi datele cu referire la numărul de migranţi. „Se vehiculau diferite cifre de persoane aflate la muncă peste hotare – de la 700 mii până la peste 1 milion de migranţi şi toţi înţelegeau, cu certitudine, că ţara nu-şi cunoaşte numărul real de migranţi, dar iată că recensământul ne oferă o cifră-surpriză, mult mai mică decât cea vehiculată. Am dori să vedem totuşi datele finale”, a menţionat Boris Gâlca.

Acuzația de falsificare

Membrii Mişcării Civice „Tinerii Moldovei” au susținut pe 13 ianuarie 2015 o conferință de presă în care au afirmat că recensământul populaţiei şi locuinţelor efectuat în 2014 este un exerciţiu ratat şi aceasta pentru că Biroul Naţional de Statistică a admis nenumărate încălcări la pregătirea şi la realizarea recensământului, precum şi la sintetizarea datelor. Tinerii susţin că sute de mii de cetăţeni nu au fost recenzaţi, astfel fiind privaţi de dreptul de a participa la acest exerciţiu, conform IPN.

Corina Bezer a declarat că printre încălcările depistate s-au numărat angajarea unui număr insuficient de recenzori, dar şi neinstruirea adecvată a acestora. Într-o mulţime de cazuri răspunsurile au fost notate cu creionul, iar datele au fost rescrise după cum le-a convenit unor părţi interesate.

Preşedintele Mişcării „Tinerii Moldovei”, Dinu Plângău, a declarat că, în calitate de reprezentanţi ai societăţii civile, au creat o linie fierbinte la care cetăţenii raportau zilnic sute de cazuri de încălcare a dreptului de a participa la recensământ. În momentul în care a fost sesizat Biroul Naţional de Statistică, instituţia nu ar fi oferit nicio reacţie în acest sens. Ulterior conducerea BNS a calificat sesizările ca fiind subiective, respingând fraudele fixate.

Mai mulți români decât moldoveni

Înainte de publicarea datelor preliminare oficiale ale BNS, redacțiile din Chișinău au primit de pe o adresă neoficială un anunț în care se arăta că 40,3% din cei recenzați au declarat că vorbesc limba română, în timp ce 38,4% au declarat că vorbesc limba moldovenească, iar 13,2% – limba rusă. Totodată, din populația totală, la recensământ 56,8% s-au declarat moldoveni, 23,2% s-au declarat români, 7,6% ucraineni și 5,46% rusi – informații care contrazic flagrant recensământul din 2004, care a înregistrat doar 2% etnici români.

În baza sesizării depuse de Biroul Naţional de Statistică privind difuzarea rezultatelor false ale recensământului populaţiei de anul trecut, Inspectoratul General de Poliţie (IGP) a pornit pe 29 ianuarie 2015 urmărirea penală pe faptul falsului informatic. Pentru comiterea falsului informatic, legislaţia prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani, transmite IPN.

Biroul Naţional de Statistică a infirmat că ar fi remis astfel de date.

Anul 2016: BNS caută oameni și instruiește operatori

Pe 2 februarie 2016, BNS a publicat un anunț prin care își anunță intenția de a angaja mai multe persoane pentru procesarea datelor recensământului.

Tergiversarea acestui lucru a dus la demisia directorului BNS, Lucia Spoială, în cadrul ședinței Guvernului din 10 februarie. Tot atunci, locul acesteia a fost luat de Marin Gospodarenco. „Veniți din sistem și avem toată convingerea că o să avem și rezultate frumoase la BNS”, i-a urat premierul Pavel Filip.

La scurt timp, pe 26 februarie, după o întrunire dintre conducerea BNS și reprezentanții UNFPA în Moldova și ai Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, într-un comunicat al BNS se menționa că instituția se află în ultima fază de pregătire pentru demararea în luna martie curent a prelucrării datelor de la recensământ.

Cuțitul ajunge la osul premierului: Filip cere urgentarea prelucrării datelor recensământului

Pe 18 martie 2016, Pavel Filip a dispus urgentarea prelucrării datelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor. În discursul din debutul ședinței Guvernului, premierul a calificat drept inadmisibilă întârzierea prelucrării datelor.

„Avem de recuperat întârzierile și obligația noastră este să finalizăm cât mai repede toate activitățile care țin de acest recensământ. Nu e scuzabil că la aproape 2 ani de la recensământ să nu avem datele finale. Avem nevoie de aceste date pentru a calibra mai bine politicile pe care le adoptăm și aici la Guvern”.

Între timp, Ministerul Finanţelor urma să identifice resursele necesare pentru finalizarea Recensământului populației și al locuințelor, iar Biroul Național de Statistică să pregătească etapa finală de prelucrare a datelor, care trebuia să înceapă pe 11 aprilie curent.

Pe 22 martie 2016, la aproape 2 ani de la desfășurarea recensământului, pe site-ul BNS este publicat un nou anunț – de data aceasta cu privire la instruirea operatorilor pentru prelucrarea datelor, iar pe 5 aprilie instruirea a demarat.

Tot pe 22 martie 2016, șeful Guvernului a cerut desfăşurarea unei anchete interne la BNS pentru a identifica cauzele prelungirii nejustificate a acestui proces și atragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Totodată, Inspecția Financiară a fost obligată să verifice cât de corect au fost cheltuiți banii pentru Recensământul din 2014.

Pavel Filip a dispus și convocarea, în cel mai scurt timp, a Comisiei naţionale pentru recensământul populației și al locuințelor 2014, publicarea planului calendaristic al acţiunilor de prelucrare a informaţiei obţinute, dar şi asigurarea unei comunicări eficiente cu publicul în domeniul respectiv.

În lipsa datelor recensământului autoritățile vorbesc despre e-populație

O lună mai târziu, pe 22 aprilie 2016, are loc ședința Comisiei Naționale pentru Populație și Dezvoltare (CNPD), prezidate de vicepremierul Gheorghe Brega. Printre subiecte, se discută și despre conceptul e-Populație, elaborat de Centrul de Investigaţii şi Consultanţă Sociopolis.

Analiştii internaționali au remarcat necesitatea unui mecanism mai eficient de colectare şi prelucrare a datelor, se menționează într-un comunicat al Guvernului. „Este regretabil că s-a tergiversat prelucrarea și publicarea datelor recensământului. Oferim temei de manipulare a opiniei publice în acest context”, a declarat Brega.

Ancheta internă de la BNS, „o poezie frumoasă”

Subiectul a fost din nou vizat în cadrul ședinței Guvernului de săptămâna trecută, din 11 mai. Premierul s-a referit la rezultatele anchetei interne de la BNS, pe care le-a primit în ajun.

„Eu vreau să constat că este o poezie frumoasă. Cuvinte aranjate foarte frumos în rezultatele acestei anchete. Dar este una absolut sterilă din care eu nu pot trage nicio concluzie. Deci, abordarea a fost una foarte și foarte superficială – nicio propunere concretă și niciun rezultat concret în urma acestei anchete”.

Filip s-a arătat dezamăgit că între timp nu a văzut ca BNS să înceapă procesarea datelor din ancheta de control (pentru identificarea ponderii persoanelor omise la recensământ).

„Dincolo de aceasta, mi s-a raportat că există o marjă de eroare. Am consultat specialiștii și mi s-a spus că atunci când are loc recensământul, în general nu există marjă de eroare. De aceea, dincolo de faptul că nu știm cât de veridice vor fi aceste date, noi nu avem nici rezultatele cele la care am convenit pe parcurs – datele prelucrate prin procesarea datelor din ancheta de control”, a mai declarat prim-ministrul.

Acesta a avut și un ultimatum pentru șeful BNS, Marin Gospodarenco: „O să vă rog să-i transmiteți – în 3 zile eu aștept o explicație foarte clară, dar nu așa precum a fost prezentată și ancheta de control. Pentru că dacă nu sunteți să prezentați o anchetă cel puțin, atunci să vă prezentați demisia”.

Rapoartele „extraterestre” ale lui Gospodarenco

Iată că nu după 3 zile, dar după o săptămână, adică astăzi, 18 mai, pe site-ul BNS șeful instituției publică un comunicat despre realizarea anchetei de control după etapa de colectare a datelor din teren și un raport cu privire la activitățile întreprinse în vederea prelucrării datelor.

Problema este că nimeni nu a înțeles nimic din aceste comunicate, limbajul folosit fiind unul mai mult decât tehnic. „Noi, care avem o activitate relativ similară cu cea a BNS, înțelegem ce e aceea o hartă, cum se mapează teritoriul etc. Dar acolo sunt foarte multe concepte și nici nu știu ce concluzie poate fi trasă”, a comentat sociologul Doru Petruți.

Întrebări pentru BNS și Guvern

„Dincolo de acest comunicat, au trecut 2 ani de la desfășurarea recensământului și este absolut incredibil că noi suntem în această etapă. Din comunicate înțeleg că se discută doar despre – atenție! – o etapă de verificare și nu de prelucrare. Sunt foarte multe întrebări la care BNS și Guvernul ar trebui să răspundă. Până la urmă, să ne spună cineva, e real numărul de gospodării care au fost recenzate și declarate de BNS sau numărul acela nu este real? În ce condiții s-au păstrat chestionarele până acum – sunt sau nu sunt ele toate introduse și prelucrate după 2 ani de zile?”, se întrebă Petruți.

Sociologul mai spune că este important și modul în care se păstrează până cum chestionarele. „Având în vedere că acest recensământ a fost derulat pe hârtie, e foarte important în ce condiții sunt păstrate sau au fost păstrate aceste chestionare. Ar putea fi afectate, astfel încât informația de pe ele să nu mai poată fi citită dacă n-au fost introduse la timpul necesar. Sunt foarte multe întrebări”.

Poate fi recensământul anulat?

Nu se cunosc deocamdată concluziile desfășurate ale Inspecției Financiare, dar nici cele ale auditului intern. Cel mai probabil, rezultatele ar putea ascunde ilegalități care să pună la îndoială datele finale ale recensământului.

Doru Petruți crede că e devreme încă să vorbim despre anularea procesului, în ciuda întârzierii nejustificate. „Invalidarea unui produs sociologic, mai ales ale unui recensământ, nu poate să se facă la nivel de declarații. Trebuie probe foarte palpabile, iar lucrul acesta se face deobicei după un audit intern, dar și eventual extern. Din păcate, și pentru audit e relativ târziu – acesta durează și costă. Trebuie auditate documentele, procedurile care au fost urmate și doar apoi ajungem la chestionarele propriu-zise”, a argumentat sociologul.

Așa sau altfel, Biroul Național de Statistică, ca instituție, rămâne cu o prestație sub așteptări, iar recensământul a fost tema unor discuții care a decredibilizat această sarcină.

Gospodarenco și-a dat demisia

Astăzi, 18 mai, în debutul ședinței Guvernului, s-a anunțat că Marin Gospodarenco a fost eliberat din funcție conform cererii depuse. Totodată, Filip a spus că Inspecția Financiară a constatat că la Statistică au fost organizate licitații defectuoase, iar unii agenți economici au fost favorizați. Concluziile Inspecții ar fi ajuns deja pe masa procurorilor. „Urmează să găsim rapid o nouă persoană care să facă față activității din fruntea BNS”, a precizat Pavel Filip.