Ideea unionistă a cunoscut un reviriment în ultimii ani, când din ce în ce mai multe partide politice și asociații au început să promoveze deschis ideea unirii Republicii Moldova cu România. S-a întâmplat după ce în perioada guvernării comuniste menifestările unioniste erau reprimate.
Subiectul unirii este unul de natură să inflameze spiritele în dezbaterea publică și în același timp este exploatat electoral de multe partide care însă sunt slab cotate în sondajele de opinie și obțin cu greu rezultate la urne.
Validarea ideilor unioniste de către alegători
Ultimul sondaj prezentat de Fondul Opiniei Publice, la întrebarea cum ar vota alegătorii în cazul unui referendum privind Unirea, 22% ar vota pentru și 64% ar vota împotriva unirii Republicii Moldova cu România.
La scrutinul parlamentar din 2014 pentru Partidul Liberal au votat puțin peste 154.000 de alegători sau 9,67%. Partidul Liberal Reformator a obținut aproape 25.000 de voturi, iar Partidul Național Liberal – 6.800 de voturi.
La alegerile prezidențiale din 2016, pentru Mihai Ghimpu au votat 25.000 de alegători (1,8%), iar pentru Ana Guțu – puțin peste 2.400 de votanți (0,17%). Maia Sandu, candidatul de dreapta care a luat peste 766.000 de voturi în turul 2 la alegerile prezidențiale din 2016, a declarat că ar vota pentru Unire în cazul unui referendum național la acest subiect.
Din statutele și programele partidelor politice observăm că Partidul Național Liberal și Partidul Dreapta au prevăzut expres obiectivul de Unire a Republicii Moldova cu România. Partidul Liberal și Partidul Liberal Reformator vorbesc despre identitatea românească comună și de un viitor comun al Republicii Moldova și României în cadrul Uniunii Europene.
Cine sunt liderii unioniștilor
Mihai Ghimpu, 66 de ani. Președintele PL a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, după care a fost jurist timp de 12 ani la diferite întreprinderi din Chișinău. Până la obținerea independenței Republicii Moldova, Ghimpu a activat și în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei sectorului Râșcani. A fost unul din fondatorii Frontului Popular din Moldova în 1988. În perioada 1990-1998 a fost deputat în Parlament. În perioada 1998-2009 a fost avocat, iar din 2009 după ce PL a acces în Parlament a fost deputat. În 2009-2010 a fost președinte al Parlamentului și a asigurat interimatul funcției de președinte de stat.
Ana Guțu, 55 de ani, este președintele partidului unionist Dreapta din 2016. Ea a fost pe rând profesor, lector, iar în prezent este prim-vicerector al Universității Libere Internaționale din Moldova. Are titlul de doctor în filologie romanică. A fost deputat în perioada 2009-2014.
Ion Hadârcă, 68 de ani. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău, după care a fost director al cenaclului literar „Luceafărul” și al editurii „Literatura artistică”. Hadârcă a fost deputat în parlamentul URSS din 1989, după care a fost parlamentar al Republicii Moldova în perioada 1990-1998 și din 2009-2014. Este președintele Partidului Liberal Reformator. În prezent este membru al Senatului României ales pe listele ALDE în circumscripția 39, Vaslui.
Anatol Șalaru, 55 de ani. A studiat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu” din Chișinău, după care a muncit în calitate de colaborator științific la Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în domeniul Igienei și Epidemiologiei din Chișinău. Din 1990 până în 1994 a fost deputat în Parlament. În perioada 1996-2008 a avut diverse poziții în cadrul grupului financiar-industrial „Ascom Group” SA. În perioada 2009-2013 a fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, iar în perioada 2015-2016 – ministru al Apărării. În prezent este liderul grupului de înființare a Partidului Unității Naționale (PUN).
Unioniștii provin din rândurile liberalilor
În 2010 cei patru lideri ai actualelor partide unioniste, Mihai Ghimpu, Ana Guțu, Ion Hadârcă și Anatol Șalaru, erau prezenți pe aceeași listă electorală. La alegerile din noiembrie 2010, Partidul Liberal obținuse 171.000 de voturi.
Un alt lider care-și spune unionist este Vitalia Pavlicenco, 64 de ani. A absolvit Facultatea de Filologie Franceză a Universității de Stat din Moldova. A fost redactor al editurii „Știința” a Academiei din Științe, apoi traducător și coordonator al emisiunii de știri în cadrul Agenției telegrafice de informații. După 1990 a avut poziții de conducere la „Moldova-pres” și „Mesagerul”. A fost deputat în perioada 1998-2001 și 2005-2009. Este președinta Partidului Național Liberal fondat în Republica Moldova în 2007.
Unioniștii din Parlamentul României
Printre liderii politici ai mișcării unioniste se mai numără Eugen Tomac și Constantin Codreanu, ambii deputați în parlamentul României din partea Partidului Mișcarea Populară condus de Traian Băsescu.
Eugen Tomac, 36 de ani, este originar din sudul Basarabiei. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost consilier al președintelui României, Traian Băsescu, pentru relația cu românii de pretutindeni și secretar de stat în perioada 2009-2012 conducând Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în Guvernele Boc și Ungureanu. Este deputat în Parlamentul României din 2012.
Constantin Codreanu, 36 de ani, este de baștină din Bilicenii Vechi, Sângerei. A absolvit Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. A fost traducător, trainer, online content writer. Este coordonator al Casei de Producție Unirea TV. A obținut mandatul de parlamentar român pentru Diasporă cu voturile celor din Republica Moldova în 2016.
Tineri și unioniști
Asociațiile „Tinerii Moldovei” și „Onoare Demnitate și Patrie(ODIP)” sunt două organizații care își propun aceleași scopuri: convingerea populației că Unirea cu România este unica soluție viabilă de dezvoltare. Ambele au fost înregistrate la Ministerul Justiției la începutul lui 2015. Președintele organizației Tinerii Moldovei este Anatol Ursu, 27 de ani, ales în funcție până în 2020, iar președintele ODIP este Vlad Bilețchi, 23 de ani, având și el un mandat de 5 ani, până în martie 2020, conform registrului organizațiilor non-guvernamentale al Ministerului Justiției.
Atât „Tinerii Moldovei” cât și ODIP organizează marșuri stradale în care cer Unirea Republicii Moldova cu România și au activități pentru tineri în care explică avantajele procesului de reîntregire a neamului românesc.
Noua Dreaptă și unirea
O altă organizație care promovează unirea după modelul unificării celor două Germanii este „Noua Dreaptă”. Membrii acestei organizații apar sporadic la manifestări publice, iar pe rețelele de socializare plasează fotografii cu partidul „Noua Dreaptă”. În registrul organizațiilor non-comerciale nu există înregistrată o asociație obștească sau un partid politic Noua Dreaptă. Liderul organizației Noua Dreaptă, Serghei Lașcu, 33 de ani, a fost la alegerile din noiembrie 2014 pe locul 5 din lista Partidului Național Liberal.
Sfatul Țării II
Pentru a promova unirea mai eficient partide, lideri și organizații unioniste s-au reunit într-un Congres, numit Sfatul Țării 2. Evenimentul s-a desfășurat pe 27 martie 2016 când participanții au adoptat o foaie de parcurs pentru a face ReUnirea în anul 2018, an în care organizația Sfatul Țării 2 își propune să atingă 50%+1 din populație favorabilă unui stat comun cu România.