Starea societății ruse de acum este comparată adesea cu stagnarea de pe timpul lui Brejnev. De obicei, așteptările sociale în asemenea sisteme sunt foarte mici. Centrul Carnegie din Moscova a încercat să răspundă la întrebarea – așteaptă oare rușii schimbarea? Cu acest scop a fost realizat un sondaj care a cuprins întreg teritoriul Rusiei și au fost realizate discuții în grup la Moscova, inițiate de Centrul Carnegie și Centrul Levada.
41% dintre ruși vor schimbări radicale
Un studiu realizat în august 2017 relevă faptul că opiniile susținătorilor schimbărilor sunt împărțite în două: 42% dintre ruși susțin schimbările radicale, la scară largă, iar alte 41% au cerut schimbări minore și îmbunătățirea treptată a situației actuale.
Pentru reforme radicale pledează, de regulă, oamenii săraci. Păturile sociale mai înstărite pledează pentru schimbări treptate. Iar tinerii cu vârsta sub 25 de ani sunt grupul de oameni care cel mai puțin tind spre schimbări la general.
Oamenii nu știu ce reforme își doresc
Chiar dacă peste 80% din populație susține într-o formă sau alta schimbarea, această majoritate nu are nicio idee despre cum poate fi îmbunătățită situația. În societate domină cele mai generale dorințe: creșterea nivelului de trai și a calității acesteia. Lipsa unei discuții publice largi și a unor informații despre programele de schimbare face dificilă formarea acestor dorințe.
Cele mai concrete idei cu privire la sensul și direcția reformelor le au moscoviții. În general răspunsurile moscoviților se diferențiază într-o slabă măsură: pozițiile respondenților din diferitele grupuri sociale și de vârstă diferă nesemnificativ. Totodată numărul cetățenilor care sunt în stare să vorbească în cunoștință de cauză și la subiect cu privire la direcția schimbării este foarte mic.
În spatele discuțiilor din societate despre necesitatea măririi plăților de stat, despre necesitatea reglementării de stat a prețurilor și a serviciilor nu se află doar dispozițiile paternaliste proprii chiar și unei părți semnificative a publicului avansat. Aceste discuții demonstrează că societatea nu este mulțumită de cum stau lucrurile. Totodată lipsește înțelegerea a ceea ce trebuie de făcut mai departe.
A cincea parte din moscoviți vrea alegeri democratice
În cadrul discuțiilor din ultimii un an și jumătate tot mai des sunt pronunțate opinii cu privire la necesitatea focusării asupra politicii interne, în detrimentul politicii externe. Această idee a fost enunțată în special de către moscoviți în cadrul discuțiilor din grupul țintă în cadrul acestui proiect.
Locuitorii Moscovei notează că nu este nevoie doar de o schimbare în sfera socială, ci și privind punerea în aplicare a unei reforme judiciare; o treime din moscoviți consideră esențială îmbunătățirea calității serviciilor publice și susținerea sprijinului antreprenorial, ceea ce este dublu față de media rusească. În sfârșit, fiecare al cincilea moscovit a vorbit despre necesitatea asigurării unor alegeri corecte și libere.
Cine altcineva, dacă nu Putin?
Discuțiile publice de grup, dar și rezultatele sondajului au demonstrat că în păturile avansate persistă o înțelegere timidă privind necesitatea unor reforme politice. Participanții la focus-grupuri, care se identifică drept liberali, au vorbit despre „schimbarea puterii” și despre „independența instanțelor de judecată” și despre „inviolabilitatea proprietății private”, însă nici aici nu există un plan sigur cu privire la planurile de reformă. Potrivit respondenților care prezintă o varietate de opinii, succesul reformelor stă în în primul rând în consolidarea statului și creșterea puterii militare.
Deși participanții la discuțiile de grup din Moscova subliniază incapacitatea și nedorința lui Putin de a începe reformele, sondajul arată că, urmare a lipsei unei alternative politice, președintele rus, este evaluat de respondenți drept o figură care este aptă să propună și să inițieze reformele, aceasta este opinia a circa 25 dintre respondenți.
Aleksei Navalnîi nu se bucură de încredere
Participanții la sondaj consideră că există și alte personaje care ar putea să propună un plan de reforme. Este vorba despre același set de nume care apare în răspunsul la întrebarea „Numiți cinci sau șase politicieni în care aveți cea mi mare încredere”. După aceste cinci persoane apare Aleksei Navalnîi. Chiar dacă sondajul nu relevă o popularitate foarte mare a lui Navalnîi, există printr e oameni anumite speranțe că el va putea începe anumite reforme.
Contrar convingerilor din popor privind discreditarea completă a alegerilor, principalul instrument de schimbare potrivit respondenților va fi votul exprimat pentru acele partide/candidați care oferă un plan ce este apropiat respondentului. 43% dintre respondenți consideră alegerile drept o cale de schimbare, deși în toți acești ani alegerile au fost falsificate de atâtea ori. Apropo, această cale este aleasă de publicul cel mai avansat. În același context, publicul avansat consideră că la nivel municipal și local, oamenii sunt în stare să influențeze cu adevărat asupra lucrurilor care se întâmplă.
Rușii au primit ceea ce au vrut
O analiză retrospectivă a atitudinii majorității populației față de schimbări demonstrează o înclinare paternalistă. Datele Centrului Levada demonstrează că, de exemplu, „cincinala” 1989-1994 a avut un mare aport asupra formării doleanțelor oamenilor din Rusia. În anul 1989, 45% dintre ruși spuneau că vor „un venit mic, dar stabil și o încredere în ziua de mâine”, iar în anul 1994 deja 54% din populație își dorea acest lucru. Iar în anul 1999, atunci când la puterea a venit Putin, acest lucru și-l doreau deja 60% dintre respondenți. Concomitent, își pierdeau valoarea preferințele „democratice”: tot mai puțini respondenți își doreau „libertăți politice”, „posibilitatea de trăi fără a acorda atenție autorităților”. Cererea de „întoarcere a statului” a coincis cu oferta noului model – sistemul putinist. Refuzul la independență și inițiativă a fost în armonie cu ideile elitelor putiniste privind modul în care urmează să fie reconstituită puterea politică și economică. În sens literal, a apărut situația în care poporul a primit exact acea putere, pe care a meritat-o.
Tinerii nu vor nicio schimbare
Tineretul, care este considerat unul dintre grupurile țintă atât pentru reformatorii liberali, cât și pentru președintele rus, în pofida reprezentărilor clișeiste față de tineri ca despre motoare a schimbărilor, ocupă una dintre cele mai moderate poziții față de schimbare. Totodată, sondajul a arătat că societatea vede tinerii ca pe cea mai importantă putere socială care își dorește schimbarea. S-a demonstrat că acest lucru nu este tocmai adevărat.
Tinerii cu vârsta sub 25 de ani sunt acel grup care își dorește cel mi puțin schimbări radicale: aproximativ o treime dintre acești respondenți au această poziție. Tot acest grup este liderul la opinia că de fapt nu este nevoie de nici un fel de schimbare: 15%, comparativ cu 10-11% în alte grupuri de vârstă. Doar jumătate dintre tineri consideră că sunt necesare doar niște reforme nesemnificative. Aceasta este generația care crescut pe timpul lui Putin, nu cunoaște pe nimeni, cu excepția lui Putin, nu cunoaște alt tip de politică, cu excepția celei putiniste.