Meniu Închide

Scenariul privind combaterea sărăciei din Moldova, în viziunea Băncii Mondiale

Republica Moldova este numită deseori ca fiind „cea mai săracă țară din Europa”, însă există state pe acest continent care au un nivel de sărăcie mai înalt chiar dacă veniturile sunt mai mari, afirmă Alex Kremer, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova.

Sat moldovenesc, anul 2016 FOTO Sandu Tarlev
Sat moldovenesc, anul 2016 FOTO Sandu Tarlev

Într-un articol de opinie publicat pe pagina organizației italiene Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa, Kremer atrage atenția asupra deficiențelor sistemului de pensii din țară, a consecințelor pe care le poate avea scăderea remitențelor, subliniind și existența unui „sistemul hibrid” în economia Republicii Moldova. Acesta crede că sărăcia din Moldova poate fi combătută doar dacă va dispărea corupția și va fi asigurat statul de drept, lucruri esențiale pentru atragerea investițiilor.


Remitențele joacă un rol prioritar în economia Moldovei

Moldova este o țară cu venituri mici și mijlocii, deseori numită „cea mai săracă țară din Europa”. În general, sărăcia este concentrată în rândul populației rurale și se vede mai mult în zonele de sud și centru ale țării. În particular, acest lucru afectează familiile cu mulți copii și vârstnicii.

Totuși, există state cu o rată a veniturilor mai mare (Georgia, Armenia, România), dar care au un nivel de sărăcie mai înalt decât cel din Moldova. De fapt, comparativ, Moldova are un model de distribuire relativ echitabilă a veniturilor, în special datorită fenomenului remitențelor. Remitențele joacă un rol prioritar în economia Moldovei și acestea sunt îndreptate în special spre familiile care au rude care muncesc în străinătate.

Alex Kremer discută cu un reprezentant al organizației Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa Sursa foto
Alex Kremer discută cu un reprezentant al organizației Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa Sursa foto

Din această cauză, veniturile oamenilor simpli din Moldova cresc mai repede decât media pe țară, de aceea țara a făcut un progres destul de esențial în reducerea sărăciei. Dar este important să subliniez faptul că acest avans spectaculos a fost bazat pe factori nesustenabili.

Remitențele vor scădea în viitorul apropiat

Pe de o parte, creșterea remitențelor nu poate dura pentru totdeauna: în primul rând, pentru că pe termen lung, oamenii care se află peste hotare pur și simplu nu vor mai trimite bani, iar în al doilea rând, pentru că muncitorii din străinătate au tendința de a se deconecta de la relațiile lor cu țara de origine. În consecință, remitențele sunt deja în declin și cel mai probabil că acestea vor scădea și mai mult în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, alocările pentru pensii – un alt factor important pentru reducerea sărăciei – nu vor contribui la reducerea sărăciei de acum încolo, deoarece nu există suficienți bani: noi estimăm că în cazul în care sistemul de pensii nu va fi reformat, atunci rata de înlocuire, adică ponderea valorii pensiei în valoarea veniturilor (care era în jur de 47%, iar acum este de 27%) către anul 2040 va fi de doar 14% din venitul unui salariat.

Combaterea corupției și statul de drept vor atrage investitorii

Singurul scenariu favorabil pentru Republica Moldova este ca atât investitorii privați autohtoni, cât și cei străini să sporească cererea pentru forță de muncă internă, să majoreze salariile și să cheme oamenii din diasporă acasă. Acest lucru se va întâmpla numai în cazul în care Moldova va combate corupția și va spori încrederea cetățenilor în statul de drept.

Aproape toate beneficiile pentru Moldova din Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător vor veni din reformele pe care țara le va implementa, deoarece acestea vor îmbunătăți climatul investițional. Integrarea economică cu Rusia și Uniunea Eurasiatică, pe de o parte, și cu UE, pe de altă parte, nu este o contradicție. Moldova trebuie să continue comerțul în ambele sensuri, deoarece are produse competitive atât pentru piețele occidentale, cât și cele estice. De asemenea, este loc pentru ca Moldova să acționeze ca intermediar între aceste două spații: statisticile arată că sectoarele precum comerțul de tranzit și logistică sunt în creștere.

Grupuri de interese nu vor să schimbe sistemul de alocări sociale

În ceea ce privește ajutorul de stat pentru cele mai sărace părți ale populației, Moldova cheltuie destul de mult din bugetul său privind asistența socială. Acest lucru se întâmplă parțial din cauza dinamicii demografice: mulți oameni cu vârsta aptă de muncă au părăsit țara, iar populația îmbătrânește, punând astfel o presiune tot mai mare asupra cheltuielilor destinate pentru plata pensiilor.

În ciuda acestui dezechilibru, cheltuielile pe care le stabilește Guvernul pentru asistența socială nu au un scop bine definit: o mare parte din acești bani sunt pentru ceea ce noi numim „cheltuieli categorice”, ceea ce înseamnă că deobicei se duc la categorii sociale specifice predeterminate, mai degrabă decât la cei care au de fapt nevoie de bani cel mai mult. Este atât o moștenire a sistemului sovietic, cât și un lobby din partea grupurilor de interese care doresc să păstreze aceste alocări așa cum sunt. Acest lucru face dificilă transferarea banilor de la grupurile tradiționale, care sunt deseori organizate și vizibile politic, la persoanele sărace care, dimpotrivă, sunt mai puțin organizate și nu sunt vizibile.

E timpul ca instituțiile din Moldova să se maturizeze

În concluzie, Moldova are o economie în tranziție cu un fel de „sistem hibrid”, când drepturile de proprietate privată au fost stabilite, iar relațiile dintre stat și piață rămân politizate. După declararea independenței, Republica Moldova a cunoscut o foarte rapidă organizare a drepturilor de proprietate privată și a instituțiilor de piață prin privatizări în masă. Însă transformarea instituțiilor economice și juridice pentru sprijinirea economiei de piață este încă în curs.

Prin urmare, maturitatea instituțională este ceea de ce are nevoie Moldova pentru a sprijini economia de piață în viitor.


Banca Mondială a publicat în vara acestui an și un raport, întitulat „Reducerea sărăciei şi prosperitatea partajată în Moldova: progrese şi perspective”, în care instituția sublinia că situaţia privind sărăcia în Moldova s-a îmbunătăţit, dar există riscuri mari pentru viitor. „Consolidarea mijloacelor de existență ale micilor agricultori este extrem de importantă, deoarece sectorul agricol asigură în continuare 30% din ocuparea forței de muncă, iar alți 24% fiind angajați în activităţi agricole de mică intensitate. Deoarece majoritatea micilor fermieri nu sunt antrenaţi în activităţi comerciale – urbanizarea, conectivitatea și angajarea în muncă în afara gospodăriilor agricole reprezintă cele mai bune opţiuni de ieşire din sărăcie”, a declarat Alex Kremer.

Potrivit datelor statistice de la Chișinău, media anuală a minimului de existență pentru fiecare persoană din Moldova în ultimii 3 ani nu a depășit 1.700 de lei sau 1.800 de lei pentru persoanele apte de muncă.

Sursa: Biroul Național de Statistică
Sursa: Biroul Național de Statistică

Articolul directorului de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, este o traducere neoficială a textului original, iar intertitlurile aparțin moldNova.

3 Comments

  1. Constructiv

    Acum totul e in mainele celor de la Guvernare, au posibilitatea sa demonstreze in acesti doi ani, ca reformele pe care le fac sunt in interesul tarii si in combaterea saraciei.

  2. Adevarul

    Care combatere a saraciei? Daca toti vor fura cate un miliard ca alt de Filat, pai nu mai trebuie sa visam noi la un nivel inalt de trai.

  3. Simion

    Da dar la noi cei arestati deja ataca si BM si FMI-ul , si nu vor sa aplece capul pentru poporul care la saracit. Mai este unul ca Filat care condamna poporul ca la judecat la 9 ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *