Guvernul și Parlamentul de la Chișinău au emis două comunicate practic identice de la întrevederea cu FMI, deși evenimentele au avut loc la câteva zile distanță. Astfel, în timp ce autoritățile dau asigurări că vor îndeplini impecabil angajamentele în fața FMI, noul șef al misiunii, Ben Kelmanson, vorbește despre revizuirea politicilor, iar experții precizează că în discuții vor fi abordate și subiecte fierbinți.
O echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) a sosit pe 20 februarie la Chișinău în cea de-a doua misiune de evaluare a programului pentru Republica Moldova aprobat pe 7 noiembrie, după ce prima a avut loc în perioada 18 septembrie – 1 octombrie 2016. Echipa FMI a venit în Republica Moldova cu scopul de a analiza evoluțiile recente din economie și cum s-au descurcat până acum autoritățile cu implementarea programului. De asemenea, experții internaționali se vor referi în cadrul întrevederilor cu primele persoane în stat la controversata lege privind legalizarea capitalului și stimularea fiscală și tarifele la căldură și energie electrică.
În cadrul vizitei, a fost prezentat noul șef al misiunii, Ben Kelmanson, care a înlocuit-o pe Ivanna Vladkova-Hollar, care a acceptat o nouă funcție în cadrul Oficiului Directorului General al FMI.
Candu și Filip, în același gând
Reprezentanții Fondului s-au întâlnit pe 16 februarie cu premierul Pavel Filip, iar astăzi – cu șeful Legislativului, Andrian Candu. Cei doi oficiali moldoveni au avut însă discursuri trase practic la indigo. Ambii i-au mulțumit ex-șefei FMI, Ivanna Vladkova-Hollar, „pentru conlucrarea și suportul acordat Guvernului în semnarea Memorandumului cu FMI” și au anunțat în unison că „anii 2017-2018 urmează să devină ani ai abordărilor moderne, ai dezvoltării și construcției instituționale”. „Procesul de implementare a Programului cu FMI va fi tratat cu cea mai mare atenție și responsabilitate și va fi derulat în condiții de maximă transparență și eficiență”, a dat asigurări Pavel Filip.
Șeful Legislativului le-a prezentat experților FMI acțiunile întreprinse pentru modernizarea cadrului legal în sectorul energetic, pentru ca procedurile de procurare a surselor energetice să fie mai transparente, precum și ce au făcut autoritățile ca Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică să fie mai independentă și să aibă un rol mai important, menționând și despre o agendă de reforme elaborată de Parlament și Executiv.
În același timp, singura declarație din partea noului șef al FMI, difuzată în cadrul comunicatelor emise de Guvern și Parlament, este referitor la faptul că experții analizează evoluțiile recente din economie și vor face o „revizuire pe dimensiunea de politici”.
Concluziile FMI, greu de prevăzut
Economiștii susțin că este dificil să fie prevăzut care ar putea fi aceste revizuiri de politici, însă se știe că FMI va urmări ca obiectivele-cheie stabilite prin acest acord să fie îndeplinite. „Este vorba despre transparență în sectorul bancar, redresarea și fortificarea politicilor fiscale și îmbunătățirea mediului de afaceri. Care vor fi nuanțele care le vor fi stabili în urma dialogului, vor fi cunoscute la final, iar acum este foarte greu de spus care vor concluziile experților FMI”, a menționat expertul din cadrul IDIS „Viitorul” Sergiu Gaibu.
Totuși, un subiect „fierbinte”, anunțat de FMI, ar putea fi legea privind legalizarea capitalului și amnistia fiscală. Potrivit economistului, anume acest proiect a trezit multe semne de întrebare și contravine unuia din principalele obiective ale FMI și anume consolidarea politicilor fiscale.
„Este mai curând o încurajare a agenților economici de a nu-și onora obligațiunile fiscale, ceea nu va încânta FMI, care va cere ca proiectul să fie modificat semnificativ și stabilirea unui coridor mult mai îngust în ceea ce ține de categoriile de capital care vor fi recunoscute și legalizate prin această lege”, crede Sergiu Gaibu.
Care va fi reacția FMI?
Expertul economic a mai precizat că Banca Națională a Moldovei a făcut pași importanți și a depus eforturi pentru a evalua situația privind acționarii din sectorul bancar și efectele acestor măsuri, cum ar fi scoaterea la vânzare a pachetelor acționarilor care nu sunt transparenți. Potrivit lui Sergiu Gaibu, prevederile programului vor rămâne neschimbate și ar fi o surpriză ca să fie modificate obiectivele și modul de derulare a acestuia. „Ceea ce se poate întâmpla este tratarea sau corectarea anumitor proiecte pentru atingerea obiectivelor stabilite”, a afirmat economistul.
La rândul său, comentatorul Vlad Bercu a declarat că angajamentul Guvernului privind diagnosticarea creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncii este încă în derulare și nu se știe care va fi reacția FMI. Bercu a explicat că dacă în cazul identificării acționarilor „sfădiți cu legea” lucrurile au mers bine, acest lucru nu poate fi spus și despre vânzarea acțiunilor nocive. În opinia jurnalistului, experții FMI vor dori să afle de la autorități și cât de bună este Legea privind convertirea garanțiilor de stat în datorie publică.
Menționăm că misiunea FMI se va afla la Chișinău până pe 28 februarie. Fondul a acordat Republicii Moldova un credit în sumă de 176 milioane de dolari, dintre care 35 milioane de dolari au fost deja debursate. Două treimi din credit are dobânda 0, iar restul – o dobândă de 1,3%.
Mai des sa vie FMI, pe la noi si noi vom fi mai linistiti si guvernul va lucra mai eficient.