Știrile dimineții: Limba Română nu va deveni limbă oficială din cauza unor deputați din PD

marian lupu

Deși până acum deputații Partidului Democrat au fost ușor de convins pentru a vota unanim pentru anumite inițiative aprobate, fără a exista opinii diferite printre aceștia, în cazul adoptării modificării Constituției privind schimbarea sintagmei „limba moldovenească” în „Limba Română” ca limbă de stat, situația este diferită. Potrivit „Europei Libere”, reprezentatul democraților, Dumitru Diacov, a declarat din start că în „Parlament va fi altceva”, deși a votat pentru avizarea pozitivă din partea comisiei de specialitate a proiectului liberal-democraților. Tot Diacov spunea acum două săptămâni că nu se va găsi numărul de voturi necesare pentru ca Limba Română să-și găsească locul în Constituție. Potrivit sursei citate, Legea Supremă va fi putea fi amendată doar cu sprijinul tuturor deputaților democrați, întrucât socialiștii și comuniștii nu sunt de acord. Despre faptul că acest lucru nu se va întâmpla vorbesc declarațiile purtătorului de cuvânt ale PD, Vitalie Gămurari, din această săptămână, precum și ale lui Dumitru Diacov, iar inițiativa va suferi, astfel, un eșec.

Citește mai mult

Acceptarea reformei constituționale propuse de Igor Dodon ar deschide calea spre conflicte instituționale majore

alexandru tanase

Înaintea Zilei Constituției Republicii Moldova, marcată pe 29 iulie, am discutat cu Alexandru Tănase despre tentativele actuale de modificare a legii fundamentale de la Chișinău, dar și despre modificarea legii electorale și efectele ei. Fost președinte al Curții Constituționale între anii 2011-2017, Alexandru Tănase este în prezent membru al Comisiei de la Veneția.

Citește mai mult

Președintele țării va numi procurorul general. Candu: Dacă refuză, Parlamentul îl poate demite

Procuratura Generală a R. Moldova

Președintele Republicii Moldova va putea numi procurorul, în conformitate cu noua lege a Procuraturii adoptată la începutul acestui an. Deputații de la Chișinău au votat proiectul de lege de modificare a Constituției cu 84 de voturi. Astfel, viitorul  procuror general va fi numit de președintele țării la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Așteptată de politicieni, decizia a stârnit deja declarații controversate: președintele ales Igor Dodon a dat de înțeles că ar putea să respingă candidatura propusă de CSP, iar spicherul Andrian Candu – că Parlamentul poate să-l demită pe șeful statului dacă nu respectă Constituția.

Citește mai mult

„Referendumul Unirii” – un eșec premeditat?

Mai nou, subiectul recurent al pregătirii și organizării unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România se discută entuziast nu doar la bucătărie, dar și în studioul unei televiziuni de nișă. În hora dezbaterilor sterile au intrat atât junii naivi, cât și bătrânii activi. Se creează impresia că s-a găsit soluția miraculoasă la toate problemele cotidiene și că a doua zi după referendum vor curge râuri de lapte și miere. Să fie oare așa?

Citește mai mult

Ce atribuții are președintele Republicii Moldova – pentru ce a început lupta electorală

Cetățenii Republicii Moldova au fost chemați să voteze un președinte – după 15 ani în care șeful statului a fost ales de parlamentari. Deși viitorul președinte va fi ales prin vot general, atribuțiile sale rămân aceleași, ale unui președinte de republică parlamentară, lipsit de capacitatea de a interveni în actul guvernării.

Citește mai mult

25 de ani de (in)dependență politică

Tranziția (perpetuă) de la sistemul totalitar sovietic la democrație a început înaintea proclamării independenței, prin organizarea, în februarie – martie 1990, a primelor alegeri parlamentare cât de cât libere din RSSM. În urma acelui scrutin bazat pe principiul pluralismului politic, a fost ales un Soviet Suprem cvasi-democratic și creată o alianță ad-hoc între agrarieni (parlamentari din fracțiunea „Viața … Citește mai mult

25 de ani de (in)securitate

La momentul proclamării independenței Republicii Moldova, pe teritoriul noului stat erau deja staționate trupele Armatei a 14-a sovietice (creată în 1942), care au avut un rol decisiv în războiul ruso-român din 1992, denumit impropriu și eufemistic „conflictul armat de pe Nistru”. Respectiv, (in)securitatea Republicii Moldova i-a precedat și determinat (in)dependența pentru cel puțin următorii 25 de ani.

Citește mai mult