de la Prut la Nistru
Vladimir Plahotniuc a intrat într-o capcană a puterii: pe de o parte este considerat cel mai puternic om din Republica Moldova, pe de alta se confruntă cu problema furtului de un miliard de dolari care a destabilizat economia și politica țării. Dacă nu reușește să stăpânească situația apărută – nu mai este cel mai puternic om din țară, dacă reușește – consolidează acuzația statului capturat.
Ponderea creditelor neperformante din sistemul bancar al Republicii Moldova a crescut de la 8,9% în 2014 la peste 16% în acest an. Guvernatorul Băncii Naționale de la Chișinău, Sergiu Cioclea, a explicat că această crește semnificativă este cauzată de faptul că întreprinderi mari sunt în prag de faliment, altele întârzie cu achitarea ratelor, dar și de faptul că nu se acordă credite noi, soldul împrumuturilor micșorându-se.
Numele celor trei cele mai mari bănci din Republica Moldova au figurat în ultimele zile în scandaluri de rezonanță legate de percheziții, reținerea și audierea mai multor angajați importanți sau ridicarea documentelor importante. În același timp, informațiile prezentate de Banca Națională a Moldovei (BNM) arată că suma creditelor problematice a înregistrat un salt major față de acum 2 ani, iar valoarea acestora este de peste două ori mai mare decât cea atestată la cele trei bănci implicate în „furtul miliardului”.
Furtul banilor din bănci era cunoscut încă din anul 2013: un număr de 19 firme din raportul CNA publicat de Agora.md se regăsesc și în raportul Kroll publicat doi ani mai târziu.
Cercurile criminale par să fi găsit coridorul perfect pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului și își pot face nestingherit mendrele din cauza că Chișinăul este incapabil să controleze fluxurile financiare către Transnistria „de teama unei reacții politice”.