Meniu Închide

Jaful miliardului și capcana în care a intrat Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc a intrat într-o capcană a puterii: pe de o parte este considerat cel mai puternic om din Republica Moldova, pe de alta se confruntă cu problema furtului de un miliard de dolari care a destabilizat economia și politica țării. Dacă nu reușește să stăpânească situația apărută – nu mai este cel mai puternic om din țară, dacă reușește – consolidează acuzația statului capturat.

Sursa foto-Facebook
Sursa foto-Facebook

Fostul deputat Veaceslav Ioniță încearcă să lămurească circumstanțele jafului miliardului și consecințele acestuai pentru politica și economia Republicii Moldova. În același timp spune că nu a văzut nici un document care să-l implice pe Plahotniuc în schema de devalizare a băncilor. Despre soluțiile avansate de candidații la președinție, Veaceslav Ioniță este de părere că nici una dintre ele nu are perspective reale.

Se apropie scrutinul II al alegerilor prezidențiale. Unul dintre candidați promite că va investiga fraudele bancare și va aduce miliardul acasă, iar celălalt – că va anula transformarea garanțiilor în datorie publică. În ce măsură sunt aceste inițiative realizabile și care este opinia dumneavoastră, în general, despre cei doi contracandidați?

Am urmărit această campanie cu mare atenție și pot să spun referitor la calitatea discursului public că prestația candidaților la prezidențiale că lasă de dorit. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni în acest caz. Trecem printr-o etapă normală de maturizare politică, în alte țări nu se întâmplă cu mult mai frumos, dar agenda economică a celor care au intrat în cursă pentru funcția de președinte a fost foarte slabă. Poate din cauza că au considerat că rolul președintelui nu este întocmai de ordin economic.

Aș atrage atenția asupra faptului că un element de bază al șefului statului este faptul că se află în fruntea Consiliului Suprem de Securitate al țării. Or, cea mai importantă este securitatea economică, de aceea îmi pare rău că toți candidații au omis că au această funcție în țară. Nu am văzut deloc un discurs economic. În spațiul public nu au fost discutate în perioada electorală subiecte reale privind securitatea economică. Noi am încurajat toate asociațiile de business să aibă mai multe întruniri pentru ca să formeze agenda economică a președintelui. Astfel, ca să vedem că lipsit discursul economic putem vorbi despre securitatea energetică a țării. Noi suntem dependenți în proporție de 98% de resursele de import. Mai mult ca atât, depindem de o singură țară care nu a fost mereu prietenoasă cu Moldova. Nu am auzit în spațiul public cum viitorul președinte vede asigurarea securității energetice a țării. Noi suntem absolut vulnerabili în această problemă și nimeni din candidați nu a venit cu soluții.

Insecuritatea financiară a Republicii Moldova

În același timp, ceea ce a fost numit furtul miliardului este rezultatul unei insecurități financiare ale țării. Instituțiile de stat și modul de funcționare a acestora a permis disfuncționalitatea sistemului financiar și fraudarea acestuia, iar cetățenii suportă consecințele. Cum a fost posibil acest lucru? Au fost antrenate instituțiile de drept, structurile de forță și toate aceste probleme sunt pe agenda politică. Ceea ce spun candidații referitor la faptul că vor întoarce banii, că vor anula transformarea garanțiilor în datorie publică, este funcția anatomopatologului. Niciun candidat nu a spus cum rezolvă rezolvăm problema instituțiilor, funcționalității sau cum aceste fenomene să nu mai fie posibile. Astfel de jafuri pot avea la noi oricând. Vă spun cu toată certitudinea că jaful continuă și acum când vorbim noi, prin decizii de judecată, prin vânzări de active la prețuri mizerabile, prin credite neperformante la alte bănci. Astfel, ideea candidatului privind faptul că va întoarce banii acasă este un enunț politic. Nu există politician în Republica Moldova care să spună că banii nu trebuie întorși. Ca greutate și valoare, această declarație este ca un bun venit din partea tuturor candidaților. Credibilitatea acestui enunț politic crește odată cu descrierea modului în care va întoarce acești bani. Ar trebui să prezinte acțiunile care să consolideze acest mesaj.

Faptul că celălalt candidat a spus că va anula transformarea garanțiilor în datorie publică ne face să ne întrebăm: Și? Pe urmă ce facem? Datoria există și vom reveni iarăși la faptul că banii trebuie întorși. Astfel, al doilea candidat urma să spună că vom anula această lege deoarece banii trebuie întorși Băncii Naționale, dar nu de contribuabili, dar de cei care au furat. Și iarăși aici trebuie de spus că vom urmări cum banii au fost furați și au ajuns în off-shore, vom vinde activele la preț maxim. Ambii candidați au venit cu enunțuri politice, frumoase, acceptate de public, dar nu le-au fortificat cu argumente. Cel mai grav în această campanie este că au lipsit subiectele economice.

În prezent războaiele nu se duc cu arme, dar cu atacuri de ordin economic, iar noi ne confruntăm cu lipsa unei viziuni privind securitatea economică din partea viitorului președinte al statului.

Etapele jafului din sistemul bancar

În curând o să fie doi ani de la „jaful secolului” și pentru mulți nu este clar cum au fost posibile tehnic aceste delapidări. Care din instituțiile funcționale, cum este Guvernul, BNM, Comitetul pentru Stabilitatea Financiară, CNA putea direct să vadă aceste tranzacții și plasamente interbancare dubioase?

Jaful a avut loc în câteva etape. Prima se referă la acordarea creditelor neperformante. Referitor la aceste împrumuturi avem un cadru legal foarte slab. Este foarte greu să demonstrezi că omul care a luat un credit ar putea să nu-l întoarcă. Poți indirect să-ți dai seama prin intermediul tranzacțiilor în off-shore, prin achiziții la prețuri exorbitante. Poți să-ți dai seama că are loc o spălare de bani. Urmărirea penală poate fi pornită pe spălare de bani și această cale a fost aleasă de CNA. Este foarte greu să te referi la creditele neperformante. Chiar și cei vizați în dosare se apărau întrebând de ce se vorbește despre credit neperformant în cazul său dacă el ar putea întoarce banii în 2018 când acest credit nu mai este valabil. În ceea ce ține de-a doua etapă când se făceau plasamente peste hotare pentru care se ofereau garanții, iar în baza acestor garanții se făceau alte plsamente și sumele ajungeau în off-shore reprezintă o inginerie financiară despre care îmi este greu să vorbesc.

Cred că instituțiile statului au dat dovadă de incompetență, iar în cel mai rău caz putem vorbi despre complicitatea acestora la „jaful secolului”. Îmi este greu să spun. Cu certitudine, BNM care este atât de prudentă la creditare, la calitatea gajului cumva a acceptat aceste hârtiuțe desenate de la Banca de Economii și Banca Socială. Tranzacțiile au fost făcute extrem de rapid. Aici este necesară opinia Procuraturii Generale. Autoritățile statului au întreprins careva măsuri, iar acum trebuie să vedem ce le-a împiedicat să facă mai mult. Admit că există careva lacune legislative privind creditele neperformante și acum aceasta se îmbunătățește acest cadru pentru a depista aceste credite înainte ca banii să dispară. CNA a demonstrat că știa că au loc delapidări. Când se ia un credit de 10 milioane de lei, iar tranzacția se face prin off-shore și se cumpără un echipament de un milion de lei pentru care se achită acele 10 milioane îți dai seama că este o delapidare de bani, dar ei au ales să investigheze spălarea de bani.

O mulțime de dosare în jaful miliardului

Credeți că persoanele care sunt vizate de organele de anchetă în ceea ce ține de „jaful secolului” sunt singurii și adevărații artizani ai acestui furt?

Categoric nu. Dacă l-am considera singurul vinovat pe Vlad Filat, sumele pe care le-am invocat în primele declarații sunt mult mai mici decât ceea ce s-a furat în realitate. În raportul KROLL avem o listă întreagă de companii, s-a vorbit despre acea tranzacție de 1,4 miliarde de lei. Nimeni nu a investigat aceste informații. Sunt atâtea scheme în care nu a fost implicat Vlad Filat. Nu zic că este nevinovat. Există informații despre credite pe care eu ca președinte al Comisiei economie, buget și finanțe mi s-a părut normal să alertez organele de anchetă. Când am fost invitat în calitate de martor, am spus foarte clar: „Dle Filat, stimați avocați, când primeam materialele în calitate de președinte aveam obligația morală, și de cetățean, și legală să le prezint organelor de anchetă”. Dar în materiale era evident că apăreau mai multe suspiciuni, dar numărul de persoane, tranzacțiile efectuate depășesc ordinul sutelor. Avem dosare false în judecată, avem decizii privind anularea contractelor, ceea ce vorbește clar despre fraudă, avem evaluatori și administratori implicați. Sunt zeci de dosare penale deschise și despre aceasta nu se discută atât de aprins, deoarece nu este vorba de persoane publice.

Capcana lui Plahotniuc

Se vorbește despre legătura lui Vlad Plahotniuc cu jaful secolului. În opinia dumneavoastră ar fi posibilă implicarea prim-vicepreședintelui PD?

Vlad Plahotniuc a nimerit într-o capcană. Pe de-o parte dumnealui are imaginea unui om care controlează procesele în Republica Moldova și care știe tot ce se întâmplă, iar pe de altă parte au avut loc anumite procese într-o astfel de manieră că nimeni nu vrea să pretindă că le-a controlat. Aici Vlad Plahotniuc trebuie să răspundă la întrebarea dacă el controlează sau nu. În calitate de fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, pot să spun că nu am văzut documente care să arate direct la dumnealui. Nu spun că ele lipsesc, că ele nu există, dar cel puțin oficial nu am văzut nimic. Au fost scoase în spațiul public mai multe lucruri , dar aici procuratura este cea care trebuie să analizeze aceste informații. Dumnealui a nimerit într-o situație pe care trebuie să o rezolve. Să spună ce și până unde controlează.

Proprietarii băncilor sunt scoși la aer

BNM supraveghează acum alte trei bănci. Putem vorbi de aceleași riscuri ca și în cazul băncilor lichidate?

Este incomparabil. Fiecare cetățean s-a specializat în acest probleme, se pricepe. Este o situație diametral opusă. La Banca de Economii și Banca Socială se cunoșteau proprietarii, iar ceea ce nu se știa era că banii au fost furați. În cazul acestor trei bănci nu este o problemă legată de creditele neperformante sau de lipsa de lichidități. Dimpotrivă, aceste bănci au surplus de lichidități. Învinuirile sunt legate de faptul că proprietarii finali nu sunt cunoscuți. Cetățeanul nu a știut timp de 25 de ani cine sunt proprietarii băncilor de la noi, iar acum legislația s-a schimbat și îi obligă să iasă la iveală. BNM intervenit conform legii, deoarece băncile nu s-au conformat acestor reguli, însă lichidități sunt, active sunt, credite se dau, iar ponderea creditelor neperformante este comparabilă cu cea a altor bănci. Au fost motive diferite care au dus la intervenția BNM.

Misiune imposibilă pentru Banca Națională

Se caută acum un investitor pentru Moldindconbank. Cât de mari sunt șansele ca BNM să identifice un grup bancar interesat de acțiunile acestei bănci?

BNM are acum o misiune imposibilă. Contextul general al Republicii Moldova este foarte prost. Singurul activ care a fost vândut în 2000 la un preț mare au fost rețelele electrice. Republica Moldova nu a avut tradiția de a vinde ceva tare scump. Ar trebui să fie o instituție care să pregătească activele. De exemplu, o companie rusească este pregătită timp de doi ani de zile pentru a fi expusă la vânzare. Viitorul potențial cumpărător al Moldindconbank va dori să afle nu doar poziția BNM, dar va dori să afle poziția proprietarilor reali: dacă se va împăca cu gândul sau nu. Nu zic că este imposibil, dar șansele sunt foarte mici. Cred că se va face ordine în sectorul bancar în următorii cinci ani și nu trebuie să ne așteptăm la miracole.

Jaful miliardului a dat timpul înapoi

Cutremurul din sectorul bancar a produs un șoc pentru economie. În cât timp se va reveni pe linia de plutire?

Cât n-ar fi de straniu, jaful a declanșat alte procese decât jaful propriu-zis. De exemplu, în 2012-2013 anticipam că 2016 va fi anul când Republica Moldova va fi un șantier de construcții și vom investi în infrastructură din bani publici 12-14 miliarde de lei. Să dea Domnul să investim trei miliarde de lei. Doar ratările din granturi în doi ani de zile acopereau miliardul furat. Furtul miliardului este o tragedie în sine, însă jaful are un multiplicator care va duce la pierderi de alte zeci de miliarde pentru societate. Aceasta este tragedia noastră: oameni în sărăcie, granturi omise, credibilitate pe plan extern compromisă. Pierderile colaterale sunt de zeci de ori mai mari. Putem să ne revenim în câțiva ani, dar noi am fost aruncați acum cu ani în urmă. Tot ce a fost construit în ultimii ani, a fost dărâmat și trebuie să începem de la zero.

Insecuritatea bancară alungă investitorii

Datele arată că investițiile străine în Moldova se prăbușesc. Mai vin oamenii de afaceri cu bani în Moldova?

Este imposibil. Noi nu am avut niciodată parte de un volum normal de investiții străine. Noi am vorbit anterior într-un studiu de insecuritatea economică și aici revenim iarăși la președintele țării. Țara cu un deficit de securitate economică este lipsită de investitori. România avea în 1995-1996 același deficit de securitate ca și noi, a reușit să depășească acest lucru și au reușit să atragă investiții de zeci de ori mai mari pe cap de locuitor și numărul de locuri create a permis statului vecin să fie în 2005-2006 pe primul loc în Europa și pe locul patru în lume. Republica Moldova a fost ocolită de o astfel de evoluție. Dacă Fondul Monetar Internațional, care are toate instrumentele necesare de a exercita presiuni, „se teme” să vină în Republica Moldova, cum poate să vină o companie privată. Vă imaginați un investitor străin privat să vină și să influențeze deciziile privind politicile economice ale Guvernului? După acordul cu FMI, deblocarea finanțării externe am putea aștepta investiții din partea companiilor private străine. Nu zic, noi avem careva capital privat și mă uit cum lumea se bucură ca un copil mic, dar aceasta nu este rândunica ce aduce primăvara. Noi vorbim de investiții private care vin mereu și în volume mari, ceea ce nu se întâmplă la noi.

Băncile fug de Transnistria

FMI se arăta îngrijorată de relaționarea băncilor de pe malul drept și stâng al Nistrului privind riscurile spălării banilor. Există astfel de riscuri?

În acest caz noi putem să spunem că suntem mai ceva ca Papa de la Roma. BNM și, în special, sunt atât de prudente în acest caz încât au înghețat practic orice relație financiară între cele două maluri. Aceste riscuri ar exista dacă am înregistra un circuit financiar permanent, însă tranzacțiile sunt infime și noi chiar discutăm despre cum am putea dezgheța aceste relații. Chiar dacă legislația este foarte permisivă, băncile din dreapta Nistrului ar putea credita băncile din stânga Nistrului, relațiile sunt atât de fragile că îndrăznesc să spun că suntem cu mult mai prudenți decât ar trebui să fim. Băncile comerciale au o astfel de atitudine fiindcă au avut experiențe negative. Au oferit credite în stânga Nistrului și banii nu au fost întorși. Ajungi cu decizia în judecată în stânga Nistrului. Ce facem cu ea? Noi nu recunoaștem astfel de decizii și atunci nu știi cum să rezolvi. Sunt atâtea probleme că băncile evită la maximum relaționarea cu cele din regiunea transnistreană.

Se gândește Veaceslav Ioniță să revină în politică?

Am luat decizia când am iești cu acele declarații. A fost o decizie grea pentru mine. Mi-am spus că nu mă voi implica în campania din 2014 ca să nu dau de bănuit că fac jocurile politice ale cuiva. M-am ținut de cuvânt, am avut câteva oferte, dar am rezistat. Mi-am zis că nu voi ieși timp de două luni cu declarații publice și am vorbit despre cele 13,5 miliarde de lei furate din sistemul bancar în luna ianuarie a următorului an. În al treilea rând, mi-am luat angajamentul că nu voi intra în politică timp de doi ani. Termenul expiră în curând și eu cred că poți fi activ în viața publică, fie ca expert în cadrul IDIS Viitorul, fie ca politician. Mi-e greu să spun ce voi face. Cu certitudine, vreau să fiu în viața publică și mă interesează toate subiectele. Cu certitudine se poate de rezolvat și de pe platforma de expert, dar cred că unele lucruri pot fi făcute mai bine din punct de vedere politic. Am făcut o pauză de doi ani de zile și acum am tot dreptul să mă gândesc și la politică.

11 Comments

    • Sandu Miron

      Pe langa Plahotniuc mai sunt multi milionari influieti in tara, de care lumea nici nu stie, pentru ca ei nu se manifesta. De Plahotniuc toti au aflat doar atunci cand a intrat in politica si a devenit persoana publica. Sa fi fost oricare alt om in locul lui, efectul era acleasi, lumea tot avea sa-l critice. Moldovanu e foarte invidios si mai degraba el se uita ce e la vecin peste gard decat sa se uite sub nasul sau.

  1. Adevarul

    Plahotniuc a intrat in capcana presei controlata de opozitie pentru a intoarce a astupa vinovatiile lui Filat, Shor,Platon cu acuzatiile la adresa lui Plahotniuc.

  2. realist

    Este raportul Kroll, care demonstreaza ca de furtul miliardului sunt vinovati Filat, Platon, Shor, Gacichevici. Despre Plahotniuc nimic nu se spune. Eu nustiu pe ce baza este el acuzat!

  3. Sveta

    Mda….Mă așteptam la un articol corect dar găsesc un om care încearcă sa spele imaginea lui Plaha. Pe de o parte se spune ca sunt implicate instituții de drept, iar pe de alta parte ca plahotniuc e curat ca lacrima. Dar oare nu controlează Plaha toată justiția din tara ăsta. Pai uite așa și a furat fără sa lase urme…E un prichindel șmecher pe care îl vom aplauda foarte curând la pușcărie.

  4. Albert

    Stat Capturat, e o sintagma lansata tot de oamenii acelor ce au furat, atunci cind Seful Filat a fost arestat anume pentru ca a orchestrat furtul. Deci nu stiu ce-i mai important, sa vedem hotii dupa gratii sau sa „eliberam ” statul capturat in mintile unor lingai platiti din miliardul Furat?!

  5. Pingback:Veaceslav Ioniță ar putea reveni în politică – birfe.xyz

  6. Eu

    Intrebare intebatoare-oare cine e mai jigoasa si puternica persona din tara????
    Oare cine avea si are CNA,PG si BNM in mainele sale,oare cine urmarea din umbra unde pleaca banii,daca nu le derija deumul???
    Plahanton ii un gandon ca si drugu lui dadon…
    In cel mai bun caz plahanton o sa zdohneasca impuscat si toate oprystele lui boryte din elvetia si franta o sa fie merlite.
    Dar pentru asta e nevoie de timp.
    Un lucru ar fi frumos ca timca sa zdohneasca ca si feciorul lui Ianucovici,asta ca papas-so sa simta ce inseamna sa faci rau la un popor intreg
    Dumnezeu nu bate cu batul

  7. Pingback:Jaful de la BEM continuă? Prietenul lui Igor Dodon și businessmani bănuiți de fraude, în dosare judiciare - moldNova

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *