Iubitorii de tradiție, folclor și frumos au rămas surprinși când au văzut că pot cumpăra obiecte cioplite în lemn nu de la un bătrân, care încă mai ține aprinsă flacăra acestui meșteșugărit deosebit, dar de la o tânără studentă, care a preluat dragostea pentru „a scrie povești pe lemn” de la tatăl său.

Meșterii cioplitori în lemn spun că strămoșii noștri nu degeaba foloseau în bucătărie linguri și vase de lemn, având în vedere că acestea nu zgârie tigăile, nu degajează toxine și păstrează gustul natural al bucatelor. Laura Muruzuc din satul Răuțel, raionul Fălești, a învățat să facă obiecte de uz gospodăresc de la tatăl său Dumitru Muruzuc care a ridicat meșteșugul popular la nivel de artă fără a se îndepărta de la stilul tradițional.

Transmiterea meșteșugului popular este un proces ce nu poate fi explicat, Laura spune că trebuie simțit pentru a fi înțeles. „Toate acestea nu se fac într-o zi, e vorba de dăruirea celui care transmite și răbdarea celui care primește. Răbdare, pasiune, perseverență, dragoste față de ceea ce faci. Zi de zi, la fel cum ai urca niște trepte. La început te bucuri copilăros de mici detalii ca mai apoi mâinile tale să creeze lucrări ce te vor duce dincolo de timp. Un meșteșug popular se transmite prin toți cei care știu că menirea omului este să creeze”, afirmă Laura, studentă în anul II la Facultatea de Jursnalism și Științe ale Comunicării, USM.

Lucrările executate de Laura Muruzuc. FOTO: Arhivă personală
Lucrările executate de Laura Muruzuc. FOTO: Arhivă personală

„Suntem mai încrezuți când trăim prin cultură”

Din mâinele sale ies obiecte pentru bucătărie și decor, iar colțul de lup, cărărușa, inima mărului, steluța sunt câteva elemente pe care le-a deprins odată cu trecerea timpului și după multe încercări. „Pe lângă denumirile lor atrăgătoare, chiar arată împresionant dacă le combini reușit pe o bucată de lemn. Folosesc elemente sctrict tradiționale, transmise de generații, de mâini dibace și mă simt împlinită atunci când cioplesc lemnul fiind ghidată de ele”, menționează tânăra meșteriță care scrie și poezii.

IMG_5391
Laura cu tatăl ei Dumitru Muruzuc. FOTO: Arhivă personală

Meșterul cioplitor în lemn se inspiră din lucruri aparent mărunte, dar de o valoare inestimabilă pentru ea. „Primul e tata, cel care mă face să mă simt mereu copil, un copil dornic să-l urmeze, să fie ca el, un mic maestru. Urmează dragostea lui pentru ceea ce face. Am remarcat încă din copilărie că tata trăiește prin fiecare lucrare. Această calitate e unică, are atâta seninătate pe chip atunci când creează încât am vrut să iau și eu o parte din această pace. Mă inspiră și lemnul, liniștea lui, felul în care timpul i se așterne pe țesut, privesc la el și înțeleg că de acum încolo eu decid povestea acestuia. Cioplind în lemn transmit lumii valorile în care cred, atitudinea mea și respectul față de cultura poporului nostru. Înțeleg că anume cultura e cea care ne învață să ne iubim așa cum suntem – iată ce mă inspiră”, explică Laura.

O întreagă lume într-o bucată de lemn

Lucrările de lemn ne pot dezvolta gustul estetic, ne relaxează, creează dependența de frumos și pot fi transmise din generație în generație. „Obiectele din lemn au o oarecare noblețe – le ești tu stăpân și stapân le pot fi și copiii nepoților tăi. Pot deveni o legendă, fiecare păstrând o istorie a sa ca într-un plic. Fie redă dragostea de neam, fie ești peste hotare și în ea ți-ai ascuns dorul, fie ai primit-o drept dar de la un om scump, fie e despre prima ta dragoste, despre mamă, despre cuvântul „acasă”, fie e despre tine, despre noi sau ei, puțin contează, rămâi cu ochii țintiți la această lucrare la fel cum păsările sunt legate de zbor. Ai într-o bucată de lemn o întreagă lume, ți-a rămas să o trăiești”.

rsz_img_5230
Lingură sculptată în lemn. FOTO: Arhivă personală

Folclorul nu poate pierde în fața lispei de valori

Laura Muruzuc este convinsă că „un singur om nu va aduce victoria folclorului autentic asupra nonvalorii. „Acest lucru îl poate reuși doar un popor. Nici nu cred că folclorul autentic poate pierde în fața lipsei de valori. Folclorul e mai presus decât clasificările noastre, e mai presus decât nonvalorile, care trec la fel cum se trec și oamenii. Pot ciopli în lemn, e încercarea mea de a face, nu doar a vorbi, e felul meu de a manifesta respect față de un neam care a trecut prin greu, dar și-a menținut verticalitatea. E dragostea mea față de puterea omului de la țară”, a afirmat tânăra meșteriță.

image
Meșterii populari, la VATRA. FOTO: Arhivă personală

1 comentariu

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*