Guvernul de la Chișinău va aproba astăzi un nou regulament prin care va retrage de la primării dreptul de a elibera certificate de urbanism, precum și autorizații de construcții sau demolare pentru lucrările publice de interes național. Autorul proiectului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor argumentează că astfel va fi debirocratizat procesul de eliberare a acestor documente. Există însă și anumite temeri legate de soarta unor obiecte aflate demult în atenția societății, cum ar fi cafeneaua Guguță, care ar putea fi decisă de acest document.
Astfel, ministerul va fi autoritatea de la care vor putea fi obținute certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție sau demolare pentru lucrările publice de interes național. Pentru celelalte tipuri de lucrări – legate de construcțiile de orice destinație și tip de proprietate – solicitanții vor cere în continuare documentele respective de la primării. Proiectul hotărârii de Guvern se află astăzi pe ordinea de zi a Executivului.
Un regulament pentru anumite interese?
Directorul general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), Ion Stefăniță, nu exclude că și cafeneaua Guguță poate să ajungă „printr-un șiretlic” un obiect de interes național, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) să elibereze actele permisive de construcție companiei Finpar Invest. Precizăm că această companie – care, potrivit Rise Moldova, ar avea strânse legături cu liderul PD, Vladimir Plahotniuc – se judecă cu AIRM și Consiliul Municipal Chișinău pentru intenția de a construi un hotel cu 13 etaje în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, lucru respins de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii.
„Tare mă tem că acest regulament urmărește și anumite interese pentru careva proiecte concrete. Spre exemplu, să nu cumva să nimerească astfel de adrese ca Maria Cebotari, 20 (Cafeneaua Guguță – n.a.) în aceste obiective de utilitate publică de interes național și mai departe MDRC să decidă în câteva zile ce trebuie și cum trebuie”, și-a exprimat temerea Ion Ștefăniță.
Poate un obiect să devină de interes național?
Acesta susține că dosarul cafenelei Guguță s-ar putea finaliza dacă localul va fi apreciat ca și obiect asupra căruia pot fi exercitate lucrări publice de interes național și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor va elibera autorizații în acest sens.
Reprezentanții ministerului asigură că lucrările publice de interes național se referă la proiecte importante cum ar fi gazoductul Ungheni-Chișinău, drumurile naționale etc., iar certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție și demolare vor fi eliberate în baza avizelor autorităților locale. Viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor Anatolii Zolotcov a precizat pentru moldNova că obiectele care sunt ocrotite de stat nu vor putea primi un astfel de certificat sau autorizație.
Debirocratizare, după 6 ani
Zolotcov a explicat că prin acest regulament ministerul vrea să reducă birocrația, dar și să aplice prevederile Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, aprobată de Parlament cu 6 ani în urmă. „Sunt obiecte care se află pe teritoriul a mai multe localități. De exemplu, drumurile: acestea se află pe teritoriul mai multor localități sau a câteva raioane. Atunci acest certificat de urbanism este eliberat de către MDRC în baza avizelor localităților prin care trece acest drum. Sau în cazul gazoductului Ungheni-Chișinău, care va trece nu numai prin câteva localități, dar și raioane. Pentru ca să nu elibereze fiecare raion același certificat de urbanism și aceeași autorizație de construcție, acest regulament va permite ministerului să elibereze un singur document în baza avizelor. Eu cred că este un lucru bun”, a argumentat Zolotcov.
Funcționarul a asigurat că ministerul nu va putea elibera certificatul de urbanism și nici autorizația de construcție dacă va exista un aviz negativ al Consiliul Național al Monumentelor Istorice în cazul intervențiilor la obiectele de istorie, artă și arhitectură sau cele înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat. „Dacă primim aviz negativ, clar că nu putem să mergem cu traseul printr-un obiect care este ocrotit de stat. Numaidecât trebuie să găsim un consens”, a mai spus Zolotcov.
Mai puține bătăi de cap
Viceprimarul Capitalei Nistor Grozavu susține că transferarea competențelor de eliberare a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construcție privind lucrările de utilitate publică de interes național ar ușura munca administrației orașului.
„În principiu, în asemenea caz se ia o problemă de pe capul nostru”, a spus Grozavu.
Totuși, acesta a menționat că în alte țări eliberarea documentelor respective nu se face de către autoritățile centrale. „Nu este chiar corectă (inițiativa – n.a.) după mine, din punct de vedere al separării puterilor în stat. Pentru că orice obiectiv care se află pe teritoriul unei unități administrativ teritoriale el trebuie să fie dotat cu elemente de infrastructură etc. Doar ministerul nu poate să-și traseze separat de autoritatea publică locală apeduct sau canalizare”, și-a explicat punctul de vedere Nistor Grozavu.
Acesta susține că Primăria Chișinău s-a ciocnit doar o dată în ultimii ani cu necesitatea de a elibera asemenea documente, atunci când a trebuit să autorizeze anumite lucrări care s-au făcut la clădirea Guvernului.
Certificate de urbanism, semnate de ministru
La modul practic, proiectul prevede că investitorii sau beneficiarii obiectului pentru care au fost anunțate lucrări de utilitate publică de interes național vor trebui să solicite de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor mai întâi certificatul de urbanism. Cererea va include prezentarea unui șir de documente, inclusiv schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice pe lângă Ministerul Culturii în cazul unor clădiri din Registrul național al monumentelor. Ministerul va solicita un aviz de la primăria localității unde se află obiectul. Ulterior, solicitantul va depune o altă cerere, pentru eliberarea autorizației de construcție sau demolare. Ministerul iarăși va cere un aviz de la primărie.
Conform noului regulament, certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție sau demolare pentru lucrările publice de interes național vor fi semnate de ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și secretarul de stat din cadrul aceleiași instituții. În total, procedura poate dura 27 de zile pentru obținerea primului document și 12 zile în cazul celui de-al doilea act.
AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE
Articolul 12. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei
de construire
(1) Autorizaţia de construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează următoarele documente:
[Art.12 al.(1) modificat prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
[Art.12 al.(1), lit.a) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
b) certificatul de urbanism pentru proiectare;
c) extrasul din documentaţia de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan general (plan de situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie;
[Art.12 al.(1), lit.c) modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
d) avizele de verificare a documentaţiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistenţă) sau raportul unic de verificare a documentaţiei de proiect;
e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică);
f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) şi proiectant;
g) extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Culturii privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă şi arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;
[Art.12 al.(1), lit.g) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288]
h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic.
[Art.12 al.(1), lit.h) în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
[Art.12 al.(1), lit.h) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288]