Imediat după anunțarea primelor rezultate preliminare din turul II al alegerilor prezidențiale în care Igor Dodon avansa în fața Maiei Sandu, oponenții acestuia au reacționat, menționând că o să le fie dor de Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova în exercițiu.

De-a lungul mandatului său, Timofti a fost luat de multe ori în derâdere pentru declarațiile sale încâlcite, dar a fost și aplaudat pentru unele fapte, cum ar fi respingerea candidaturii prim-vicepreședintelui Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, în calitate de prim-ministru în luna ianuarie 2016.

Cum a devenit Nicolae Timofti președinte

Nicolae Timofti a fost votat în Parlament la data de 16 martie 2012 în calitate de președinte după o lungă, pentru Republica Moldova, perioadă de timp când șefia statului a fost asigurată de președinți interimari, inițial de liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, iar mai târziu de președintele PD, Marian Lupu.

Președintele Nicolae Timofti la recepție cu prilejul aniversării a 25-a a Independenței Republicii Moldova.
Președintele Nicolae Timofti, la recepția prilejuită aniversării a 25-a a Independenței Republicii Moldova

Nicolae Timofti a devenit al patrulea președinte al Republicii Moldova inclusiv datorită votului posibilului său succesor, socialistul Igor Dodon. În 2012, Dodon era membru al Partidului Comuniștilor, dar a prăsit fracțiunea alături de deputații Veronica Abramciuc și Zinaida Grecianîi.

Puterea decretului prezidențial

Decretele emise de șeful statului poartă un caracter obligatoriu pentru executare pe întreg teritoriul statului. Potrivit Constituției, președintele poate, prin emiterea decretului, să acrediteze sau să recheme reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova, la propunerea Guvernului. De asemenea, acesta poate aproba înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

În afara de aceasta, preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală, iar în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, poate declara stare de război și anunță Legislativul despre acesta care trebuie să se adune în 24 de ore de la declanșarea atacului. Decretele președintelui țării trebuie să fie contrasemnate de către premier.


CITIȚI Mai multe despre atribuțiile șefului statului


Curtea Constituțională exercită, la rândul său, la sesizare, controlul constituţionalităţii decretelor emise de preşedintele Republicii Moldova.

Politicieni români, apreciați de Timofti

Nicolae Timofti a decorat o serie de politicieni cu funcții înalte din România. Ultimul politician român care a fost decorat de către Nicolae Timofti este premierul României, Dacian Cioloș. Timofti a semnat pe 16 noiembrie 2016 un decret de decorare cu Ordinul Republicii a acestuia în semn de înaltă apreciere pentru asistența în diverse domenii social-economice și pentru contribuția la integrare europeană.

Și actualul președinte al României, Klaus Iohannis, a primit din mâinile lui Timofti Ordinul Republicii. Distincția i-a fost oferită lui Iohannis „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la dezvoltarea și consolidarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Republica Moldova”.

Ex-președintelui României, Traian Băsescu, i-a fost acordat, în martie 2015, Ordinul Ștefan cel Mare pentru contribuția la promovarea stabilităţii, securităţii şi democraţiei în regiune.

Cetățenia moldovenească: cineva o primește, altcineva – nu

Pe lângă distincții, Nicolae Timofti a oferit și cetățenia moldovenească unor persoane cunoscute din țara vecină. Același Traian Băsescu a obținut cetățenia moldovenească grație decretului lui Nicolae Timofti. Băsescu a reușit deja să-și utilizeze dreptul de vot la alegerile prezidențiale din Republica Moldova în turul II. Câștigătorul alegerilor prezidențiale, Igor Dodon, a amenințat că atunci când va deveni președinte va contesta acordarea cetățeniei lui Băsescu.

Alte persoane care au obținut cetățenie în mandatului lui Timofti sunt sociologul și directorul companiei Institutului de Marketing si Sondaje IMAS-INC, Doru Petruti, dar și artistul Florin Piersic.

Dar există și persoane care au depus dosarul pentru dobândirea cetățeniei, dar care așa și nu au primit nici un răspuns clar. Spre exemplu, scriitoarea din România Moni Stănilă încearcă de mult timp să obțină buletin moldovenesc pentru că activează și trăiește în Republica Moldova și întâmpină dificultăți din cauza că nu are acest document.

Ambasadori străini și politicieni moldoveni, decorați de Timofti

Nici ambasadorii străini care au activat pe teritoriul Republici Moldovei nu au fost lăsați fără atenția șefului statului. Astfel, Nicolae Timofti l-a decorat pe fostul șef al delegației UE în Moldova Dirk Schuebel cu Ordinul de Onoare în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa la dezvoltarea și consolidarea relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. La fel, Ordinul de Onoare l-a primit și ex-ambasadorul SUA în Republica Moldova William Henry Moser, precum și fostul ambasador al României Marius Lazurca.

Probabil cel mai controversat decret de acordare a distincțiilor de stat semnat de Nicolae Timofti a fost cel de decorare a unui grup de deputați, miniștri și membri ai Guvernului. Astfel, pe 24 iulie 2014, la scurt timp de la semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, dar și după liberalizarea regimului de vize cu UE, șeful statului a decis să le „mulțumească” politicienilor care alcătuiau atunci Alianța pentru Integrare Europeană pentru acest lucru. Printre aceștia cu Ordinul Republicii au fost decorați fostul premier Iurie Leancă, fostul spicher Igor Corman, fostul ministru de Externe Natalia Gherman, deputații Ana Guțu, Marian Lupu, Liliana Palihovici, Valeriu Streleț, dar și Vladimir Plahotniuc. Alți deputați și miniștri sau viceminiștri au primit Ordinul de Onoare, Ordinul Gloria Muncii și Medalia Meritul Civic. Mai târziu a fost decorat și președintele de onoare al PD; Dumitru Diacov, iar mai devreme, în decembrie 2013, cea mai înaltă distincție în stat – Ordinul Republicii – a primit-o și ex-premierul Vlad Filat. Acesta a fost lipsit însă de medalie după ce a fost condamnat la închisoare.

Lumea artiștilor

De atenția președintelui s-au bucurat și numeroși artiști, muzicieni, scriitori din țară. Academicianul Mihai Cimpoi a fost decorat cu titlul onorific Om Emerit. Ordinul Republicii l-au primit scriitorii Emilian Gălaicu Păun și Irina Nechit.

Umoristul Gheorge Urschi a fost decorat de Timofti cu titlul onorific de Artist al Poporului. Iar actorul Mihail Curagău a obținut Ordinul Republicii.

Președintele Nicolae Timofti a semnat decretele privind conferirea „Ordinului Republicii” interpreților de muzică ușoară Anastasia Lazariuc și Ștefan Petrache, precum și interpretei de muzică populară din România Irina Loghin și naistului român Gheorghe Zamfir.

Relația Timofti – Plahotniuc

Timofti a rămas în memoria cetățenilor inclusiv datorită refuzului acestuia de al desemna pe prim-vicepreședintele Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat la funcția de premier. Președintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia, argumentând prin faptul că există suspiciuni rezonabile că Plahotniuc nu întrunește criteriile de integritate necesare pentru acest post.

Timofti a fost presat din mai multe părți pentru a ceda în fața lui Plahotniuc – a fost nevoit să se întâlnească cu mai mulți ambasadori ai țărilor străine pentru a explica că asupra familiei sale se fac presiuni pentru a admite asemenea acțiuni. Ambasadorii s-au arătat indignați de situația creată și l-au asigurat pe Timofti că îl sprijină în deciziile sale.

Chiar dacă l-a respins atunci, Nicolae Timofti a participat, pe 12 decembrie 2013, la Gala premiilor de performanță Edelweiss (organizație finanțată de Plahotniuc, care îi poartă numele acum), unde a oferit unui grup de zece elevi eminenți, laureați ai olimpiadelor naționale și internaționale, premiul special al Galei (un certificat în valoare de 5.000 de lei pentru fiecare școlar).

O altă întâlnire de nivel înalt la care s-au intersectat Nicolae Timofti și Vladimir Plahotniuc a avut loc pe 24 iulie 2012 la Reședința de stat, cu secretarul general al Internaționalei Socialiste, Luis Ayala. Pe atunci, Luis Ayala l-a asigurat pe șeful statului că Internaționala Socialistă va susține pe toate căile integrarea europeană a Republicii Moldova. La întâlnirea cu președintele Timofti, secretarul general al Internaționalei Socialiste a fost însoțit de prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Limba română

Nicolae Timofti s-a remarcat în spațiul public prin faptul că a declarat ferm că limba pe care o vorbesc cetățenii Republicii Moldova este limba română. Acesta a participat la toate manifestările dedicate Limbii Române, dar și la comemorarea diverșilor scriitori.

Anterior, presa a scris despre implicarea lui Nicolae Timofti, când acesta a fost judecător în timpul URSS, în cazul disidentului Gheorghe David. Acesta a emis o scrisoare publică către scriitorul Nicolae Negru în care a explicat că a judecat dosarul lui Gheorghe David. Timofti a scris că atunci, în anul 1987, când a decis ca Gheorghe David să fie internat forțat pentru tratament psihiatric, era convins că acționează conform legii și că în calitate de judecător a fost obligat să o aplice, mai ales că expertiza psihologică arăta că acesta era bolnav psihic. Timofti a spus că lui îi pare rău pentru situația creată și și-a cerut scuze de la rudele acestuia.

Nicolae Negru, cel care a scris în editorialele sale că Nicolae Timofti ar trebui să vină cu explicații către cetățeni în cazul lui David, a fost decorat la rândul său de președinte cu Ordinul Republicii pe 20 septembrie 2012.


CITIȚI ȘI: Vorba lui Nicolae Timofti. Declarațiile de forță ale președintelui poreclit „rața mută”


 

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*