Cozonacul, ouăle și carnea de miel sunt bucate de Paști întâlnite aproape în toată lumea, însă fiecare popor are și bucate regionale. În timp ce moldovenii merg la biserică pentru a sfinți pasca, în Ucraina se sfințește slănina, suedezii mănâncă scrumbie cu cartofi, argentinienii pun pe masă pește, iar portughezii – migdale în ciocolată.
În țările unde majoritatea oamenilor sunt creștini-ortodocși sau catolici, Învierea Domnului Iisus Hristos este o sărbătoare importantă care este celebrată la biserică. În incursiunea noastră prin tradițiile culinare din toată lumea, am aflat că japonezii nu sărbătoresc Paștile, norvegienii se uită la filme polițiste sau citesc cărți despre crime, germanii fac sos verde, austriecii pregătesc rață la cuptor, chilienii preferă „ceviche”, iar spaniolii – torta Mona. Obiceiurile gastronomice din peste 20 de țări le-am descoperit datorită moldovenilor stabiliți în toate colțurile lumii care au aflat de la localnicii din țara „adoptivă” ce mănâncă de Paști.
Luxemburg: credință și cultură
Paștile pentru luxemburghezi nu este despre mâncare, ci despre credință și tradiții. Ca și ortodocșii, catolicii din Luxemburg încep Paștile cu 3 zile înainte: în ziua de joi, numită și Gréngen Donneschdeg (trad. luxem. – Joia Verde), comemorează ultima cină a lui Iisus și ziua în care niciun clopot din biserici nu sună, în semn de doliu. Este ziua în care credincioșii mănâncă doar supe verzi şi legume cu frunze verzi. „Karfreiden” (trad. luxem.– Buna Vinere) poate fi numită ziua peștelui, deoarece credincioșii nu mănâncă atunci carne. Specialități ca „gebackene Fësch” (pește prăjit), limbă-de-mare sau „Saumonsquiche” sunt bucatele cele mai servite pe mesele luxemburgheze. Duminica, de Paști, în Luxemburg se mănâncă ouă vopsite, carne de miel sau iepure. Luni, în a doua zi de Paști, luxemburghezii se întâlnesc la festivalul folcloric „Emaischen” care datează din anul 1827. „Emaischen” provine de la numele orașului Emmaus, localitatea unde Iisus Hristos li s-a arătat apostolilor după înviere. În cadrul festivalului, care are loc în orașul Luxemburg, se vinde „Péckvillecher” – fluier din ceramică în formă de pasăre. Această pasăre este făcută cadou celor dragi.
Italia: miel și tartă cu scoici
Italienii din zona Calabria au pe masa de sărbătoare miel cu mazăre și cartofi la cuptor și dulciuri tradiționale. Sicilienii se răsfață cu miel copt asortat cu legume de primăvară – anghinare, sparanghel, spanac etc. De Paști, pe mesele italienilor nu lipsește colomba pasquale (trad. italiană – cozonac) şi ouăle roșii sau din ciocolată. În regiunea Piemonte se face tartă cu spanac, iar în Puglia se mănâncă tartă sărată cu scoici și cartofi. Napolitanii mănâncă supă cu produse de mare. În timp ce la Toscana se mănâncă paste făcute din făină și ouă, combinate cu sos din carne de iepure.
Marea Britanie: hot cross buns
Paștile la englezi nu este o sărbătoare importantă, așa cum e Crăciunul, chiar dacă de Paști în Anglia sunt 4 zile libere – de vineri până luni. Totuși, bucătăria englezească se bucură de câteva preparate specifice sărbătorii pascale. Friptura de miel este favorită în duminica Învierii lui Hristos. Desertul tradițional reprezintă niște chifle dulci numite Hot cross buns, condimentate cu stafide, scorțișoară și portocale, iar pe mijloc are încrustată o cruce – simbol al răstignirii lui Hristos. Produsele de patiserie, potrivit tradiției, se mănâncă în Vinerea Mare, ziua când Isus Hristos s-a aflat în mormânt. Părinții din Marea Britanie ascund ouă de ciocolată prin grădină, iar copiii adună ouăle în timp ce se distrează cu jocul special Treasure Hunt.
Argentina: pește și pască cu cremă pastelera
De Paști, argentinienii preferă bucatele din pește, dulciurile și fructele uscate. În ajun de Paști, mai exact în Joia și Vinerea Sfântă, aceștia mănâncă mult pește și nu consumă deloc carne. „Empanadas de vigilia” sunt un fel de pateuri umplute cu pește ton pe care argentinienii le prepară și le consumă în ziua privegherii, adică în Vinerea Mare. Duminică au pe masă „Rosca de pascuas”, un fel de pască dulce cu cremă pastelera făcută din ouă, lapte, vanilie și fructe uscate.
Chile: curanto și ceviche
În Chile, creștinii se salută cu „Pace” în loc de „Hristos a înviat” și „Adevărat a înviat”. Chilienii obișnuiesc să mănânce pește și fructe de mare. În ziua de Paști, la cină, aceștia servesc carne, pește la grătar sau „ceviche” – pește marinat cu suc de lămâie, ceapă violetă, porumb și cartofi dulci. În Chile, cozonacul se face de Crăciun, nu de Paști. Specific și unic zonei Sur din Chile este „Curanto” – o mâncare consistentă și complexă care conține moluște, produse marine, cârnăciori, cartofi și alte bunătățuri coapte în pământ pe jăratic timp de 10 ore.
Elveția: la restaurant
Elvețienii nu au tradiții culinare de Paști. Localnicii mănâncă bucate obișnuite preparate în familia lor sau merg la restaurant. Chiar dacă gătesc foarte gustos, aceștia nu țin neapărat să aibă pe masă carne de miel, iepure sau alte bunătățuri întâlnite la alte popoare. Aceștia cumpăra ouă din ciocolată.
Spania: Mona și turte pe tigaie
Spaniolii celebrează Paștile la biserică, unde se teatralizează procesul învierii lui Hristos. După ce vin de la biserică, spaniolii mănâncă bucate din pește, în special cod (trad. spaniola – bacalao). Aceștia nu mănâncă carne de Paști. O altă delicatesă tipică pentru masa de Paști este „Pan ácimo” – turte pe tigaie făcute din făină de grâu, orz sau ovăz. Spaniolii nu-și imaginează masa de Paști fără „La Mona de Pasqua” care este un fel de tort umplut cu cremă sau marmeladă. Umplutura tortei diferă de la o regiune la alta. În Catalunya poate fi umplută cu cremă catalană arsă și cu migdale pe lateral. În Mallorca se folosește crema de bezea Merengue. Tradițional „La Mona de Pasqua” este dăruită finului de către nașul de botez după slujba de Paști.
Slovacia: carne afumată și salată olivier
Mielul pe care-l are aproape toată lumea pe masa de Paști este înlocuit cu șnițel de porc (slovenă – vyprážaný rezeň) și carne afumată (slovenă – údené mäsa) care se mănâncă în combinație cu hrean. Binecunoscuta salată olivier nu lipsește nici din bucătăria slovenilor (slovenă – zemiakového šalátu).
Suedia: somon și must de Paști
Țările scandinave au meniuri speciale pentru Paști și obiceiuri bizare. Peștele proaspăt, marinat sau afumat nu lipsește de pe masă. În orașul Göteborg din Suedia, localnicii fac scrumbie – pește marinat în oțet și miere. Aceștia mănâncă mult somon afumat și cartofi gratinați cu pesmet. Suedezii mai consumă carne de miel preparată după dorința fiecăruia și ouă. La Stockholm, de pe masa suedezilor nu lipsește heringul și somonul care se servesc cu cartofi fierți și pâine crocantă. „Påsk must” (trad. suedia. – must de Paști) este băutura tradițională de Paști, vin fiert cu condimente și fructe uscate, care se bea împreună cu familia. În Joia Mare, copiii din Suedia obișnuiesc să se picteze pe față, își pun un șorț și basma pe cap în cazul fetelor și căciulă pentru băieți. Ei se deghizează în vrăjitoare și felicită vecinii cu ocazia sărbătorii, iar în semn de mulțumire primesc ouă de ciocolată în care găsesc jucării în formă de iepurași sau puișori.
Norvegia: citesc sau privesc filme polițiste
„Påske krim” (trad. norvegiană – crima de Paști) este un obicei specific în Norvegia. În zilele de Paști, norvegienii citesc cărți despre crime sau privesc filme de tip detectiv sau polițiste. Galben este culoarea sau decorul sărbătorilor de Paști. Norvegienii mănâncă friptură de miel, șuncă și ouă fierte, însă nu e așa important ca în Moldova. Copiii primesc dulciuri în cutii sub formă de ou. Cel mai mult, norvegienii preferă să meargă la munte cu familia.
Islanda: miel și ouă din ciocolată
Islandezii consumă carne de miel care este foarte gustoasă și apreciată pe insulă. Mulți localnici preferă carnea de iepure. În ziua de Paști, aceștia consumă la desert ouă de ciocolată cumpărate din rețelele comerciale de market.
Noua Zeelandă: friptură de miel și turtă dulce
La fel ca și în Marea Britanie, de Paști neo-zeelandezii pregătesc chifle dulci cu cruce numite Hot cross buns. Tot din categoria desert, în Noua Zeelandă se fac, special de Paști, biscuiți „Easter gingerbread” (trad. eng. – turtă dulce de Paști) și chec „Bunny cupcakes” (trad. eng. – brioșe în formă de iepurași). La categoria bucate sărate, aceștia gătesc „Roast lamb” (trad. eng. – friptură de miel) și pește.
Olanda: ouă de prepeliță și paasstol
Țara lalelelor are un adevărat ritual culinar când vine vorba de sărbătorile pascale. „Paasbrunch” este numit micul dejun în familie cu care olandezii încep sărbătoarea Învierea Domnului Iisus Hristos. Dacă francezii fac iepurași din ciocolată pentru micul dejun, atunci olandezii au unt în formă de miel și iepuraș. La masa de prânz, aceștia mănâncă ouă de prepeliță fierte, somon afumat și pâine dulce de Paști care se numește „Paasstol”, un cozonac cu cireșe uscate, stafide, pastă de migdale, lapte, unt, scorțișoară, brandy de cireșe, miez de nuci și alune.
Germania: sos verde și miel
Nemții tot au tradiția fripturii de miel în ziua de Paști, alături de care se servesc cartofi cu sparanghel. În duminica sau lunea Paștilui, germanii merg la biserică unde fiecare aduce bucate de acasă. Părinții ascund în grădina casei ouă de ciocolată, iar ulterior împreună cu copiii și prietenii de familie le caută. În Joia Patimilor, oamenii mănâncă „Frankfurter Grüner Soße” (trad. germană – sos verde) care se face din șapte feluri de verdeață. Sosul verde este o specialitate regională din Frankfurt pe Main și se servește cu smântână, cartofi și ouă fierte.
Găgăuzii pregătesc kavurma și kurma
La fel ca moldovenii, Paștile e sărbătorit cu mult fast de către găgăuzi, însă bucătăria din autonomia găugăuză este diferită. Kavurma de Găgăuzia este un deliciu preparat din carne de miel, ceapă, usturoi și mirodenii care nu lipsește de pe masa de sărbătoare a acestora. Alt deliciu specific Găgăuziei este plăcinta cu brânză de vaci și smântână cunoscută cu denumirea de kurma. Locuitorii din Găgăuzia mi-au spus că prepară iepure umplut cu orez și fiert în vin. Gospodinele din regiunea de sud a Republicii Moldova mai gătesc sarmale, jeleu, carne, ardei umpluți și cartofi fierți.
Ucraina: slănină și colivă
Femeile din toate regiunile Ucrainei coc pască, vopsesc ouă și prepară bucate din carne de miel, găină sau porc și colțunași cu cartofi, brânză, ciuperci și vișine. Ucrainenii, ca orice popor creștin-ortodox, merg la biserică, iar în coșul tradițional de Paști au neapărat pască, slănină, sare și un fel de mâncare caldă la alegerea fiecăruia. Fiind o țară mare, fiecare zonă își are obiceiurile sale specifice. În Bucovina, în special la munte, se face mămăligă fiartă pe frișcă sau smântână, nu pe apă. În partea de est a Ucrainei, localnicii pregătesc colivă din grâu fiert, miere de albine și fructe uscate. De fapt, ritualul mesei de paști începe cu coliva, după care se gustă din celelalte bucate.
Austria: rață și prăjitură cu mac
În Austria nu s-au prea păstrat rețetele bucatelor pregătite pe timpuri de strămoșii austrieci. Majoritatea austriecilor merg la restaurant, iar cei pasionați de gastronomie gătesc rață la cuptor și coc Mohnkuchen (trad. germană – prăjitură cu mac și brânză dulce), similară cu pasca moldovenească. La fel ca germanii, părinții austrieci confecționează în grădină cuiburi de Paști pe care le umplu cu ouă de ciocolată și alte dulciuri, iar copiii trebuie să caute cadoul adus de iepuraș.
Irlanda: miel și cartofi
Locuitorii din orașul Dublin se răsfață de Paști cu miel la cuptor, cartofi fierți și legume prăjite. În Irlanda sunt foarte populare ouăle de ciocolată în formă de iepure, găină sau cocoș. Irlandezii nu au cultura anumitor produse tradiționale.
Franța: vânătoarea de ouă
Francezii mănâncă multe figurine de ciocolată: iepure, pui, miel și ouă. Tradiționalul miel de Paști nu lipsește nici de pe masa francezilor în zi de duminică. Vânătoarea de ouă este o tradiție răspândită pe larg în Europa în care toți copiii, indiferent de vârsta, merg în căutarea ouălor de ciocolată, pe care părinții le ascund în grădină sau în casă.
Portugalia, țara migdalelor în ciocolată
Paștile la portughezi nu trece fără cozonacul tradițional „Folar de Páscoa” care se face cu ouă, scorțișoară sau salam, în funcție de regiune și tradițiile locale. În sudul Portugaliei, cozonacul e dulce și se numește „Folar algarvio”, iar în alte zone e sărat și conține salam. Codul este peștele rege de pe masa de sărbătoare, alături de carnea de miel sau iepure la cuptor. Copiii primesc în dar migdale în ciocolată sau în caramel în locul ouălor roșii.
Japonezii nu sărbătoresc Paștile
Oamenii din Țara Soarelui Răsare nu sărbătoresc Paștile, deoarece este o sărbătoare creștină. Șintoismul și budismul sunt religiile Japoniei. În această perioadă, japonezii mănâncă bucate tradiționale fără specific de sărbătoare. În ultimii ani, Disneyland promovează Paștile prin desfășurarea proiectului „Disney Easter”. În contextul evenimentului, în magazinele Disneyland se găsesc ouă decorate cu personaje din desene animate și produse de cofetărie. Moldovenii stabiliți cu traiul în Japonia pregătesc bucate tradiționale, vopsesc ouă, coc pască și merg la biserică.