Activitatea jurnaliștilor din Republica Moldova începe să semene tot mai mult cu cea din perioada aflării Partidului Comuniștilor la guvernare. Atunci, în perioada 2001-2008, a avea acces la informații publice însemna să treci printr-o muncă sisifică, iar dacă scriai despre o spălare de bani într-o instituție de stat sau despre un furt din buget riscai să ajungi în instanță pentru defăimarea onoarei și demnității (exista așa ceva și atunci!). Dacă îți mai reușea să scoți la iveală cum banul public era cheltuit aiurea, te mai trezeai lovit și cu o rangă în cap (vezi cazul Alinei Anghel de la Timpul din anul 2004, care a descoperit cum puterea lui Voronin a cumpărat câte o Skoda pentru fiecare președinte de raion).
Faptul că astăzi, în anul 2017, jurnaliștii din Moldova trec prin situații asemănătoare – avertizări, amenințări, urmăriri, solicitări fără răspuns, poate mai puține dosare în care funcționarii să-și apere onoarea și demnitatea (să fi dispărut oare acestea?) – este un semn că practicile impuse de reprezentanții „familiei partinice” conduse de Vladimir Voronin sunt atât de puternice încât și cei care au promis că vor distruge acest sistem au fost înfrânți, unii dintre ei ajungând chiar după gratii (vezi exemplul lui Vlad Filat care în anul 2009 demonstra la Moldova 1 cum a adunat un întreg „dosar al comunismului” contemporan).
Unica diferență este că astăzi deciziile care afectează activitatea jurnaliștilor sunt luate ca și cum de diferite capuri de la diferite instituții, cum ar fi Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Superior al Magistraturii, Compania Națională de Asigurări în Medicină sau diverse comisii create permanent sau periodic. Dar nu exclud că peste câțiva ani va veni un alt prim-ministru și primul lucru pe care îl va face va fi să publice scrisori cu parafa „secret” semnate cu „VP” sau „Coordonatorul” în care sunt date indicații despre deciziile care trebuie luate în diverse domenii. Ca exemplul de mai jos. Vă mai amintiți desecretizările făcute în anul 2010?
Accesul la informații publice
Mâine, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii mai mulți jurnaliști și avocați vor protesta față de intenția membrilor acestuia de a adopta un nou regulament ce prevede modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe Portalul naţional al instanţelor de judecată. Pe scurt, CSM crede că jurnaliștii din Republica Moldova au prea multă libertate și își doresc prea multe de la viață, așa că a decis că ei nu trebuie să știe ce decizii ia justiția din țară și pe cine vizează acestea. Astfel, după ce, la începutul acestui an, de pe pagina web a portalul naţional al instanţelor de judecată a fost eliminată opțiunea de căutare a actelor în baza numelui părților, sub pretextul protecției datelor cu caracter personal, de data aceasta CSM vrea să introducă noțiunea de „depersonalizare a datelor”. Acest lucru înseamnă că din hotărârea judecătorescă publicată pe portalul instanţelor judecătoreşti „se vor depersonaliza” următoarele categorii de date: numele, prenumele, patronimicul, domiciliul/reşedinţa, numărul de identificare personal (IDNP), data luna și anul nașterii, numarul de telefon, diagnosticul medical, numărul cadastral al bunurilor imobile, numărul de înmatriculare a automobilului, datele financiare, „precum și alte date în conformitate cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal”.
Mai multe instituții de presă, inclusiv publicația online moldNova.eu, precum și organizații neguvernamentale (70 de semnatari) au semnat și un apel public către CSM în care atenționăm că inițiativa de schimbare a modului de publicare a hotărârilor judecătorești afectează grav transparența sistemului judecătoresc și limitează accesul la informații de interes public.
Aceasta va împovăra semnificativ jurnalismul de investigație și va face imposibilă găsirea de către public a hotărârilor judecătorești în cauzele de rezonanță și a informațiilor despre modul de examinare a acestor cauze. Aceasta vă reduce și mai mult încrederea în justiție.
Semnatarii apelului solicită Consiliului Superior al Magistraturii să amâne adoptarea la ședința din 10 octombrie 2017 a noului regulament și să continue să lucreze în baza proiectului elaborat de către Curtea Supremă de Justiție care să fie îmbunătățit conform celor mai bune practici comparate (Textul apelului).
Să nu uităm nici de cazul fotografului Constantin Grigoriță, accesul căruia este interzis la Președinție.
Accesul la bani publici
Dar nu totul se termină aici. În Republica Moldova mai există o instituție care se crede nu doar autonomă, dar și stăpână pe banii publici. Se numește Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Aceasta adună banii pe care fiecare din noi îi plătim anual în bugetul de asigurări medicale – anual, se adună câteva miliarde de lei – după care încheie contracte cu spitalele din Moldova în care stabilește ce fel de servicii să fie acoperite din acești bani. Iată că de când există instituția respectivă, aceste contracte nu au fost făcute niciodată publice. Mai mult decât atât, a refuzat să le facă publice atunci când au fost solicitate. Nici spitalele contractate de CNAM nu-și fac publice rapoartele de activitate, cu mici excepții.
Astfel, nu cunoaștem cum sunt cheltuiți acești bani de către managerii spitalelor. Ceea ce se face public sunt rapoartele anuale ale CNAM, inclusiv sumele de bani pe care spitalele le-au folosit pentru procurarea de mobilă, plata datoriilor sau alte servicii, numai nu pentru cele medicale. Atât. Nici măcar denumirea de spital ce a cheltuit suma X contrar prevederilor contractuale nu se precizează, acest lucru jurnaliștii urmând să-l caute din alte surse, așa după cum vă informam în articolul „Milioane de lei, cheltuiți irațional în spitalele din Moldova în detrimentul pacienților asigurați”. Dar despre acest lucru a scris de mai multe ori Sănătate Info, inclusiv lansând o petiție pentru a obliga instituția să devină mai deschisă decât vrea să dea impresia că este.
Transparența luării deciziilor
Recent, 14 organizații ale societății civile au semnat un alt apel în care au cerut mai multă transparență în activitatea Comisiei naționale privind constituirea circumscripțiilor uninominale permanente. Acestea au cerut publicarea în regim de urgență a proceselor-verbale ale tuturor ședințelor comisiei pe pagina web a Cancelariei de Stat și a oricăror alte informații care țin de activitatea acesteia. În condițiile în care asupra acestei Comisii planează suspiciuni de ingerință politică, activitatea acesteia urmează a fi cât mai transparentă, astfel încât să asigure accesul permanent la informația despre deciziile luate și consultarea publică deschisă și imparțială a proiectului de hotărâre privind constituirea circumscripțiilor uninominale.
Precizăm că până în prezent membrii acestei comisii s-au întrunit în cinci ședințe, iar ora desfășurării lor s-a aflat de fiecare dată în ajunul acestora.
În concluzie, personal mâine voi protesta față de cel puțin aceste trei „fenomene” care se întâmplă în Republica Moldova și îndemn jurnaliștii și organizațiile de media să condamne fiecare caz de îngrădire a accesului la informație.