Trolii români racolează internauții pentru Kremlin

Trolii internetului sunt folosiți de serviciile secrete străine, mai ales în România, pentru a racola comentatorii on-line. Aceasta este una din concluziile studiului Războiul informațional: tipizarea agresiunii informaționale a Federației Ruse, lansat la Chișinău, pe 26 august, de analistul politic român, Iulian Chifu. Populația Republicii Moldova este expusă atacului informațional rusesc în proporție de 80% din Federația Rusă, atât cât constituie volumul mediatic difuzat în Moldova.

În volumul amintit sunt analizate 3 nivele de acțiuni în războiul informațional: zona mass-media, partidele politice implicate în această luptă și operațiuni psihologice, menite să transforme percepția omului despre anumite evenimente.

Trolii, în rol de recrutori on-line

Unul din principalele roluri ale trolilor pe Internet, în mare parte, constă în a identifica persoane care sunt de acord cu mesajele promovate de aceștia. Scopul final ar fi racolarea internauților pentru a crea un grup de persoane care gândesc și acționează conform intereselor forțelor străine.

Troll, compoenetă importantă a războiului informațional
Trolii sunt o componentă importantă a războiului informațional.

Iulian Chifu a spus că trolii sunt utilizați mai mult în România decât în Republica Moldova din cauza că populația română are o anumită imunitate față de știrile produse în Federația Rusă, care, deseori, generează reacții negative. „De aceea, aici se manifestă componentele războiului de troli, a operaţiunilor psihologice, a elementelor de condiţionare şi mai ales aici şi în această etapă, se derulează acţiunile de recrutare şi constituire a grupurilor de influenţă, a grupurilor de sprijin, a masei de manevră şi mai ales recrutarea „convinşilor”, a explicat acesta.

Potrivit relatărilor, trolii lucrează în echipe de câte trei persoane și atacă concomitent câte un articol apărut în format electronic pe site-urile televiziunilor și media, sau ale ONG-urilor și publicațiilor legate de Rusia, războiul din Ucraina, etc. Mecanismul funcționării trolilor se derulează în felul următor – unul din trolii lansează o idee extremă, iar celălalt îi dă o replică, iar, ulterior discuția este aranjată în felul dorit de finanțatorii trolilor.

Iulian Chifu este un analist de politică externă român, fost consilier prezidențial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.
Iulian Chifu este un analist de politică externă român, fost consilier prezidențial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.

Ținta trolilor, potrivit analiștilor, sunt nu doar țările fost-sovietice, dar și cele din Flancul Estic al NATO, fostele state socialiste, țările Europene, dar și SUA.

Cercetătorii au menționat că apariţia masivă a trolilor în social media şi comentariile din zona media este alimentată de interesul Kremlinului pentru a controla ideile vehiculate pe Internet. Finanțările trolilor în Federația Rusă ajung la câteva milioane de dolari. „Pe baza acestui tip de recrutare se realizează grupurile de presiune şi „utilizatorii convinşi”, deci nu agenţii operativi, nu masa de manevră şi gură cască, ci oameni cu baza intelectuală relevantă, care sunt convinşi de abordările ruse şi sunt dirijaţi în grupuri, adunări concrete şi alte forme în care să fie valorificaţi”, a spus analistul.

Operațiunile psihologice, utilizate în războiul informațional, utilizează sentimente și imagini de impact cu scopul de a duce publicul țintă spre o percepție predefinită, creând astfel narațiuni paralele. Instrumentele utilizate sunt create cu scopul de a promova falsuri ca informație adevărată, a menționat Chifu.

De asemenea, majoritatea trolilor din România sunt cetățeni români, se mai spune în studiu. Cercetătorii sunt convinși de aceasta deoarece există un număr mic de postări care par traduse cu Google Translate. „Deci nu o limbă română proastă sau vorbită în Republica Moldova, ci formule calchiate şi traduse, dar ele nu depăşesc 1% din postări”, se arată în studiu.

Moldovenii preferă știrile rusești pentru că nu știu bine limba română

Un alt coautor al cercetării, analistul politic din Moldova, Oazu Nantoi, consideră că moldovenii preferă să se informeze din mass-media rusă inclusiv pentru că nu cunosc bine limba română. Din cauza aceasta posturile de televiziune din România, dar și alte media din Occident nu sunt privite la fel de mult ca posturile din Rusia. „La momentul destrămării URSS, în urma rusificării forțate, circa 35% din locuitorii RSSM se considerau „rusolingvi”, și nu cunoșteau limba băștinașilor. Pentru majoritatea dintre ei, noțiunea de „Patrie” se identifica cu URSS, pe când RSSM era percepută ca o unitate administrativă în componența URRS, cu elemente etno-folclorice locale pur decorative. Limba rusă domina în toate sferele sociale, „moldovenilor” fiindu-le impus complexul de inferioritate în fața „eliberatorilor”- vorbitorii de limbă rusă ”, a explicat Oazu Nantoi originile problemei.

Analistul politic, Oazu Nantoi (din dreapta), în anii 1990-1991 a fost director general adjunct la agenția "Moldova-Press".
Analistul politic, Oazu Nantoi (din dreapta), în anii 1990-1991 a fost director general adjunct la agenția „Moldova-Press”.

Contribuția lui Nantoi în studiul acesta a constat în mare parte asupra studierii vulnerabilități la care este expusă Moldova propagandei străine. Acesta a spus că scopul principal al războiului informațional constă în mutilarea conștiinței oamenilor prin crearea unor idei-clișee și a iluziei că omul gândește singur, dar nu datorită mesajelor transmise pe canale mediatice.

Faptul că în Republica Moldova se consumă 80% din tot volumul mediatic știri din Federația Rusă amplifică implicarea politica Federației Ruse asupra societății moldovenești prin dominația canalelor TV ruse. Astfel, în opinia lui, se explică existența unor stereotipuri pozitive legate de Rusia și în special de președintele rus, Vladimir Putin.

Clasa politică moldovenească, în opinia lui Nantoi, nici nu încearcă să consolideze societatea moldovenească ca să se debaraseze de clișeele sovietice moștenite. Politicienii locali, a spus acesta, exploatează sentimentele și aspirațiile cetățenilor și nici nu încearcă să schimbe situația pentru a se debarasa de consecințele informaţionale declanşate de Rusia, care utilizează partidele politice pentru a promova interesele sale în Moldova.

Analistul consideră că acest studiu ar trebuie să fie consultat de parlamentari, jurnaliști pentru a ajuta pe cetățeni să deslușească mai bine propaganda de știri adevărate fără a dăuna libertatea mass-mediei și circulația pluralismului de opinii.

Nantoi a mai spus că Moldova ar trebui să se concentreze pe angajamentele asumate în Acordul de Asociere cu UE pentru a reforma statul după modelul țărilor europene. Însă clasa politică actuală, în opinia lui, doar mimează reformele pe care le-a trebuit să facă conform documentului.

Moldova mai vulnerabilă în fața propagandei decât România

Iulian Chifu a elaborat și metodologia prin care a încercat să catalogheze tipurile de război informațional al Federației Ruse pe niveluri de influențe de la 0 până la 5. Unde nivelul 0 ar însemna un nivel normal de accesul al ştirilor într-un spaţiu deschis cu libertatea presei şi libertatea Internetului, nu doar relatări ale poziţiilor oficialilor ruşi, iar nivelul 5 înseamnă dominaţie a curentului pro-rus în spaţiul public.

În urma cercetării s-a ajuns la concluzia că România se află într-o situație de nivelul 1, iar Republica Moldova pe nivelul 4. Nivelul 1, conform acestei metodologii, înseamnă că influenţa asupra spaţiului public e redus. „Accesul e la nivelul războiului de troli, menit să marcheze prezenţa opţiunilor pro-ruse sau contestatare în comentarii, dar şi prezenţa unor ştiri şi comentarii favorabile Rusiei, însă spaţiul public este unul balansat”, descriere, valabilă pentru primul nivel.

mASS
Canalele TV rusești domină piața media autohtonă și sunt cele mai populare pentru telespectatori. FOTO Sandu Tarlev

Situația Republicii Moldova, sub acest aspect, este văzută ca una în care persistă curentul puternic pro-rus în spațiul public. ”Capacitatea de influenţă şi alterare a deciziilor. Partide pro-ruse care apără interesele Federaţiei Ruse. Formatori de opinie şi oameni politici alţii decât în partide pro-ruse care apără poziţiile Moscovei”, astfel este văzută situația informațională în Moldova de cercetători media.

Totodată, potrivit analiștilor, în Moldova există posibilitatea de a aluneca în viitor până la nivelul 5, dacă partidele politice pro-ruse vor ajunge la Guvernare în turul II al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie.

Analiștii au venit cu un șir de recomandări pentru contracararea acestui război informațional. Aceștia au propus crearea unei comisii interdepartamentale care să se ocupe de războiul informațional și măsuri de contracarare. În afara de aceasta este necesar de arătat prin proiecte educaționale exemple din elemente de război informațional pentru a consolida societatea împotriva acestui fenomen și de a dezvolta gândirea critică în rândul cetățenilor.

Lasă un comentariu