Republica Moldova promovează cel mai mult acțiunile Uniunii Europene față de celelalte țări care fac parte din Parteneriatul Estic, iar mesajele oficialilor europeni sunt axate pe asistență, reforme și economie. Totuși, sondajele arată că moldovenii doresc tot mai puțin integrarea în Blocul Comunitar. Experții EUSTRAT consideră că UE nu are o comunicare eficientă cu țările Parteneriatului Estic, limitându-se în mare parte la organizarea unor evenimente care nu aduc aproape de oameni politicile și reformele europene.

Sursa foto

EUSTRAT, un proiect internațional de cercetare care studiază relațiile Uniunii Europene (UE) cu țările din vecinătate, a publicat în aprilie o analiză privind comunicarea dintre cele două părți. Astfel, studiul se referă la țările care fac parte din Parteneriatului Estic, un proiect în care este implicată UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, pe de altă parte. Experții internaționali au analizat comunicarea UE cu aceste țări în baza documentelor, precum și modul cum sunt prezentate acțiunile Uniunii în mass-media.

Dubii privind guvernarea pro-europeană

Potrivit EUSTRAT, autoritățile de la Chișinău promovează oficial apropierea de UE și au declarat ferm că își asumă angajamentele privind realizarea reformelor pentru a atinge obiectivul privind reintegrarea Republicii Moldova în comunitatea europeană, inclusiv obținerea statutului de membru. „Oricum, receptivitatea oficială a autorităților față de reformele promovate de UE par a nu merge mână în mână cu implementarea deplină a acestora. Există dubii privind faptul dacă actuala este cu adevărat interesată în reformarea structurală și modernizarea Republicii Moldova”, consideră autorii studiului.

În același timp, experții susțin că, suplimentar la această stare de lucruri, Uniunea Europeană s-a aflat sub focul unor actori politici de la Chișinău, aducând exemplul lui Igor Dodon care a declarat că Bruxelles-ul a susținut Guvernul precedent declarat proeuropean, fiind orb la actele de corupție ale acestuia, bazându-se interese geopolitice. De asemenea, anumite reforme propuse de UE, cum ar fi asigurarea protecției drepturilor minorităților sexuale și religioase, s-au ciocnit de scepticismul unor părți ale societății, care și-au argumentat poziția prin faptul că acestea contravin culturii Republicii Moldova și valorilor creștin-ortodoxe.

Evenimentele organizate de UE, fără impactul scontat

Autorii studiului au mai analizat comunicarea delegațiilor UE în țările din vecinătate și au constatat că în informațiile din comunicatele publicate pe site-urile acestea diferă de la o țară la alta, în funcție acordurile stabilite cu acestea. Totuși, ceea ce au în comun aceste mesaje este relatarea despre diferite evenimente organizate de ambasadele UE în aceste țări. Totuși, organizarea acestor evenimente promovează informații generale și care nu aduc neapărat mai aproape de cetățeni mesajele și politicile UE. Procentajul privind referințele la organizarea acestor evenimente este de 26% în cazul Ucrainei, 17% în cazul Belarusului și 16% în cel al Republicii Moldova.

Reprezentanții EUSTRAT au mai arătat pe ce se axează mesajele transmise de oficialii europeni țărilor care fac parte din Parteneriatului Estic. Astfel, dacă în cazul Ucrainei comunicarea este bazată pe informații generale (26%), concept care prevalează majoritatea țărilor din vecinătate, democrație (12%), asistență (12%) și reforme (8%), atunci când se referă la Republica Moldova reprezentanții comunității europene vorbesc despre asistență (15%), reforme (11%) și economie (10%). În schimb, în Belarus mesajele europene sunt axate pe drepturi (20%), valorile Uniunii Europene (17%), informații generale (17%) și supremația legii (6%).

UE, prezentată cel mai pozitiv la televiziunile de la Chișinău

Studiul mai arată și cum sunt reflectate mesajele și acțiunile Uniunii Europene la posturile de televiziune din aceste state, iar concluziile relevă faptul că acestea au o prezență mai mică decât cele venite din Rusia, precum și cu mult mai mică decât materialele despre țările-membre ale UE. Au fost  urmărite știrile în care apare UE, statele membre ale UE, Rusia și Uniunea Eurasiatică. De exemplu, în Belarus 60% din noutățile care fac referire anume la aceste organizații și state prezintă informații despre țările care sunt membre ale UE, precizând despre acest fapt sau nu, 6% din subiecte fac referire la UE, iar 30% – la Rusia și 2% – la Uniunea Eurasiatică. Programele care prezintă informații despre Rusia sunt și mai multe în Ucraina față de Belarus, ponderea acestora fiind de 47% din știrile analizate. Temele care se referă la UE sunt prezente la posturile TV ucrainene în 11% din total, cele care vorbesc despre situația din statele membre – în 47% din total, iar Uniunea Eurasiatică este absentă în programele din statul vecin.

În Republica Moldova, țările care sunt membre ale Uniunii Europene apar în 57% din noutățile de la posturile de televiziune analizate EUSTRAT, UE – în 12% din totalul subiectelor, Rusia – în 28% din noutăți, iar Uniunea Eurasiatică – în 2% din total. Potrivit experților, cele mai multe subiecte prezentate nu pot fi evaluate foarte clar. Totuși, autorii studiului au menționat că acțiunile și mesajele Uniunii Europene sunt prezentate la televiziunile din Republica Moldova în cadrul unor știri pozitive. În același timp, știrile despre statele membre ale UE și Rusia sunt aproximativ la fel de pozitive.

Potrivit concluziilor autorilor studiului, comunicarea UE care are forță de transformare a societății în țările din vecinătate este bazată pe Acordurile de Asociere și cele de Comerț Liber, iar Uniunea este prezentată cel mai pozitiv la televiziunile din Republica Moldova.

Ce trebuie să facă UE pentru a-i convinge pe moldoveni

Experții recomandă ca pentru ca politicile UE să fie prezentate mai mult la televiziunile din țările din vecinătate ar trebui să fie realizată o conexiune mai puternică între țările membre și Blocul Comunitar pe căi oficiale, dar și prin intermediul rețelelor sociale.

„Pentru a evita deteriorarea percepției Uniunii Europene în țările partenere este necesară revizuirea mesajelor pe care vrea să le transmită. O astfel de abordare ar trebui să implice și alți jucători, cum ar fi guvernele, pentru a veni cu o cauză comună ce ar majora impactul UE în vecinătate. Astfel, această poziție ar putea fi consolidată prin crearea unei viziuni ferme și coerente pe termen lung privind politicile UE în țările din vecinătatea estică cu scopul de a elimina contestările și finalitatea neclară a Parteneriatului Estic în regiune”, au subliniat reprezentanții EUSTRAT.

Menționăm că datele sondajelor Barometrului Opiniei Publice, realizat de Institutul de Politici Publice, arată că dacă în 2006 peste 72% dintre moldoveni își doreau integrarea în UE, atunci în 2017 numărul acestora reprezenta puțin peste 40% dintre respondenți, cea mai mare scădere înregistrându-se în 2012, de la 64% la 54,7%. Chiar și în 2001, când era instalat la putere Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin, 57% dintre moldoveni optau pentru Uniunea Europeană, iar 35% – pentru CSI.

Reprezentanții Asociației pentru Politica Externă consideră că dezamăgirea cetățenilor în UE este cauzată și de faptul că politicienii de la Chișinău s-au axat mai mult pe discuții cu oficialii de la Bruxelles în loc să-i implice pe moldoveni în procesul de reforme. În același timp, criza bancară și „jaful secolului” care a avut loc în perioada guvernării care se declară pro-UE și-au pus amprenta asupra opțiunii externe a cetățenilor.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*