Un moldovean s-a întors din Rusia cu 100 de euro și a pornit o afacere la Căușeni: produce plapume din puf de gâscă

După ce a muncit mai mulți ani printre străini, și-a dat seama că ar putea face un lucru bun la el acasă. Victor Verejan gestionează astăzi o afacere de producere a plapumilor din lână naturală şi puf de gâscă, pe care a început-o acum 2 ani.

Victor Verejan împreună cu soţia Petronela. FOTO: Arhivă personală
Victor Verejan împreună cu soţia Petronela. FOTO: Arhivă personală

După 4 ani de muncă în oraşul Sankt Petersburg din Rusia, bărbatul originar din Căuşeni a revenit acasă cu un aspirator şi 100 de euro care i-a investit în servicii de curăţenie pentru apartamente, oficii şi mobilă. Peste un an a decis că e timpul să-şi lărgească activitatea, astfel a început să coase plapume, perne etc.

S-a întors din Rusia cu o „avere” de 100 euro

Victor Verejan are studii de paramedic, iar în Rusia a administrat o afacere care presta servicii de taxi. Experienţa de acolo l-a ajutat şi încurajat să se facă gospodar la el acasă. „Eu lucram la cineva și îl făceam gospodar, dar la mine acasă nu sunt gospodari. Am venit să fac ceva pe loc, să aibă lumea de lucru”, spune Victor.

Avea cunoştinţe de antreprenoriat, însă, spune el, regulile din Rusia diferă de cele din Moldova, astfel a hotărât să meargă la un curs de business iniţiat de programul PNAET (Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor). La sfârşitul anului 2015, Victor Verejan a câştigat un grant în valoare de 14.700 euro – echivalentul a 300.000 lei de la Uniunea Europeană. Cu aceşti bani, împreună cu soţia au început să repare şi să producă la comandă plapume şi perne, inclusiv pentru copii. „Utilajul l-am adus din Rusia. A durat un pic până l-am instalat, pentru că nu găseam specialişti. Iniţial restauram plapume vechi”, îşi aminteşte bărbatul.

Plapuma bunicii nu miroase ca pe timpuri

În scurt timp, a înţeles că consumatorii îşi doresc plapume de calitate înaltă şi a colectat lână naturală de la oamenii din raionul Căuşeni, iar puful de gâscă l-a găsit în oraşul Lvov din Ucraina. „Am spălat lâna la fabrica de covoare din Ungheni. Coasem plapume speciale cu mesaje, imagini personalizate, cum vrea persoana. Avem cinci angajaţi”, mărturiseşte bărbatul. Plapumele fabricate din lână nu au miros de oi, aşa cum se ştie. Antreprenorul susţine că a găsit soluţia pentru îndepărtarea emanaţiilor neplăcute ieşite din lâna naturală.

Plapume pentru copii. FOTO: facebook.com/Buniplap
Plapume pentru copii. FOTO: facebook.com/Buniplap

Până acum nu a luat niciun credit de la băncile comerciale – cei doi soți se descurcă cum pot: lucrează mai mult la sezon şi se bazează pe comenzile individuale. Produsele sunt fabricate sub denumirea de „BuniPlap” care vine de la prescurtarea Plapuma Bunicii. O plapumă de lână pentru două persoane costă 800 lei, iar una cu puf de gâscă – 1.200 lei, în funcţie de stofă. „Deocamdată facem doar la comandă. Pentru a produce plapume în serie avem nevoie de investiţii mari. Caut persoane care vor să cumpere angro”, susţine Verejan. Acesta nu se orientează pentru export, vrea mai întâi să-şi facă un nume acasă.

Birocraţia opune rezistenţă

L-am întrebat cu ce fel de probleme se confruntă, iar bărbatul ne-a comunicat că dificultăţile au fost la început – când pregăteau actele pentru deschiderea companiei. „Problema este birocraţia. Pur şi simplu ne furau din timp – o autorizaţie sanitară care trebuia făcută în 3 zile ei o eliberau în 40 de zile. Au principii învechite despre cum trebuie să arate o curăţătorie. Eu am fost în 14 ţări, am văzut curăţătorii în șapte dintre ele, dar aşa reguli ca la noi nu am întâlnit. Să dezvolţi o afacere e o plăcere. În prezent, noi nu avem probleme. Cea mai bună publicitate este de la om la om, adică prin recomandare”, explică omul de afaceri.

Atelierul unde se fac plapume. FOTO: Arhivă personală
Atelierul unde se fac plapume. FOTO: Arhivă personală

Victor Verejan consideră că Republica Moldova este „pe cale de dezvoltare”. În acest context, acesta a subliniat o observaţie de pe piaţa de desfacere a bunurilor pentru casă şi consum. „Vânzările din piaţă sunt în scădere, deoarece oamenii preferă să cumpere din magazine. La piaţă merg cei care încă nu au înţeles că acolo e mai scump decât la magazin”.

Afacerea a fost înfiinţată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul programului de consolidare a încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, implementat de PNUD Moldova.

Tinerii, îndemnați să deschidă afaceri în Moldova

Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) este un program destinat persoanelor tinere, cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani, care doresc să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale. Programul a fost lansat în anul 2008. În anul 2015, au fost instruiţi 458 de tineri din Republica Moldova, inclusiv 186 de femei şi 111 bărbați. Cursurile de business au avut loc în Chişinău şi raioanele Ungheni, Cimişlia, Edineţ, Călăraşi, Ştefan Vodă, Orhei, Taraclia, Ceadâr-Lunga şi Comrat.

În ședința din 11 ianuarie a Guvernului de la Chișinău, miniștrii au aprobat extinderea programului și pentru anul 2017, iar limita de vârstă a participanților a fost modificată de la 30 la 35 de ani. În legea bugetului de stat este prevăzută alocarea a circa 20 milioane de lei pentru capitalizarea PNAET, mijloace financiare care vor permite cofinanțarea a circa 170 de afaceri ale tinerilor antreprenori.

Restaurarea mobilei moale. FOTO: Arhivă personală
Restaurarea mobilei moale. FOTO: Arhivă personală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *