Un munte de gunoi stă să cadă peste casele locuitorilor din Stăuceni

Apa din izvoare murdară, aerul poluat și mirosul insuportabil de produse alterate fac imposibilă existența oamenilor care locuiesc în pomicula Buruiană din comuna Stăuceni. Despre gunoiștea din localitate cunosc toți, de la primar până la ministrul Mediului și chiar dacă ecologiștii și ministerul susțin că aceasta este una neautorizată, conducătorii de la Stăuceni activează după propriile reguli.

Orice locuitor cunoaște problema gunoiștii

Ora 12.00, cobor din microbuzul 190 la marginea satului Stăuceni, într-o zonă cu niște câmpuri cu porumb. Pe drum întâlnesc o femeie în vârstă, îmbrobodită cu o basma colorată, îmbrăcată într-o fustă lungă și cu o pestelcă agățată la șolduri. O întreb cum pot să ajung la gunoiștea de la marginea satului, iar ea îmi zice zâmbind: „Ei, ai coborât taman unde trebuie, ție îți trebuie chiar la musorcă (trad. din rusă – gunoiște)?”. Mă apucă de mână și mă trage într-o parte, arătându-mi: „Iaca vezi, te duci la vale și cotești la stânga și acolo ai să găsești cum să ajungi”. Aflu că o cheamă Maria Mihalachi, locuitoare a comunei Stăuceni. Curioasă, femeia mă întreabă de ce caut groapa de gunoi, după care tot ea îmi povestește că feciorul ei trăiește în preajmă. „Mare bătaie de cap mai au cu gunoiul. Doamne ferește ce miroase, nu pot să deschidă ferestrele. Lumea se plânge, dar fără nici un sens”, se plânge femeia.

„Al treilea Război Mondial” de la Stăuceni

Mă îndrept spre gunoiște, iar la scurt timp zăresc muntele de gunoi care stă să se prăbușească. Cu cât mă apropii mai mult cu atât pare mai mare, iar mirosul greoi se intensifică. O femeie însărcinată se ridică pe scările magazinului din localitate. O întreb despre gunoiște, iar femeia revoltată începe să-mi povestească.

„Eu când am venit aici cu 7 ani în urmă gunoiștea nici nu se vedea, dar pe urmă a început să crească. Cu vreo câțiva ani în urmă, când s-a aprins gunoiștea parcă era «al treilea război mondial», explodau toate sticlele. Oamenii au chemat pe cineva de la televiziune, dar nu a mai venit nimeni”, spune Violeta Cersac. Locuitoarea comunei spune că se teme foarte tare de muntele de gunoi care stă „spânzurat” deasupra localității. „Iaca uitați-vă, în colțul acela noaptea s-a prăbușit gunoiștea și a ajuns până în pădure, că ei tot împing gunoiul încoace. Am impresia că într-o zi o să ne trezim cu el peste case”, protestează aceasta. Violeta spune că oamenii chiar au încercat să scrie și o petiție, dar primarul ar fi spus că gunoiștea este autorizată.

Gunoiște construită pe oseminte

Discut și cu Vladimir Bâstrițki, pe care îl găsesc în ograda sa. Bărbatul are 84 de ani și spune că cunoaște foarte bine istoria acestei gunoiște. „Acolo pe deal a fost cândva un cimitir. Malul pe care stă gunoiștea a început să fugă la vale, peste cimitir și așa ne-am pomenit cu deșeurile peste oseminte”, își amintește bărbatul.

Chiar dacă asociația pomicolă Buruiană, așa cum este numită această zonă, este considerată una de odihnă, mai mult de jumătate din oameni locuiesc aici permanent. „Eu acuma fac reparație, să fie bine, dar eu am venit să respir aer curat, nu fumul de plastic ars și putoarea de gunoi. Vântul aduce mirosurile și infecțiile. Acolo gunoiul mocnește fiindcă este același proces care se produce și în seră”, explică Vladimir Bâstrițki. Bărbatul se indignează că nimeni nu-și face griji de impactul negativ pe care îl au deșeurile asupra mediului înconjurător. „Ei împing gunoiul peste copaci. La ei totul e bine, pentru că mai fac și bani din gunoiul acesta. Noaptea explodează tot felul de conserve expirate pe care le aduc de la Metro, dar și pădurea este plină cu sticle de plastic”, menționează el.

Beneficiarii gunoiștii

Pentru a ajunge la groapa de gunoi trebuie să traversezi parcela de pădure care înconjoară apicola. Am decis să merg după urmele lăsate de mașini. Ajung deasupra satului, lângă niște lanuri cu grâu. Mirosul puternic mă izbește în față. Cu cât mă apropii mai mult de gunoiște, simt izul puternic de produse alterate și aud muștele grase și negre care bâzâie peste tot. După 10 minute de mers pe jos pășesc pe teritoriul gropii de gunoi. Acolo, observ un adăpost improvizat. Sub coliba construită din bucăți de lemn, pe o canapea care strălucește de murdărie, stă așezat un bărbat zdravăn care privește pe un alt bărbat mai slăbuț ce se chinuie să scoată o bucată de lemn de printre gunoaie. Întreb cine este responsabil, iar bărbatul mai zdravăn îmi răspunde cu un accent rusesc: „Eu am venit de la Botanica să strâng lemne, paznicul s-a dus la ogorod (trad. din rusă – grădină)”, zice nepăsător bărbatul. Privesc în jur și văd tot felul de deșeuri. Lemne, canapele, saci plini cu ceva, sticle, metal și câțiva câini care caută de mâncare.

„Noi am luat nota zece pentru gunoiște”

Între timp, un bărbat înalt și cu părul cărunt se apropie de mine și mă întreabă: „Dumneavoastră nu vă temeți de câinii noștri, aveți autorizație de la primărie?”. Bărbatul îmi spune că se numește Igor și lucrează în calitate de paznic la gunoiște de 5 ani și începe să-mi spună cât de minunată și îngrijită este groapa de gunoi. „Iaca noi avem o cisternă cu apă în caz că se aprinde ceva, eu am insistat să fie adusă. Avem un buldozer cu care împingem gunoiul. Am alungat toți boschetarii. Supraveghem ca lumea să nu aducă aici gunoi fără voie”, zice Igor. Îi spun că oamenii s-au plâns că gunoiștea le face imposibilă viața, iar el mă întrerupe. „De când lucrez eu aici gunoiul nu s-a aprins niciodată. Cu 2 ani în urmă am avut o comisie care ne-au dat nota zece pentru gunoiște. Nici nu au avut de ce se lega”, se laudă bărbatul, amintindu-mi de cisterna cu apă.

Gunoiștea de la Stăuceni este neautorizată, iar tot ce se face acolo este ilegal

Vladimir Garaba, preşedintele organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, spune că gunoiștea de la Stăuceni nu este autorizată, iar acest teritoriu care li s-a oferit acum 30 de ani este provizoriu.

„Gunoiștea prezintă un pericol pentru mediul înconjurător. Groapa de gunoi, de la bun început nu a fost bine poziționată. Nu este hidroizolare, nu este gard și în general nu are statut de gunoiște. Ei nici măcar nu au obținut o autorizație de funcționare. Totul acolo este ilegal”, zice Garaba.

Pe lângă faptul că groapa de gunoi dăunează asupra sănătății oamenilor în mod direct, în zona aceea apele freatice sunt poluate. „Se răspândesc infecțiile prin păsări și rozătoare. Este pericol că gunoiul infectat pe care îl aduc ajunge în sat. Aerul este poluat, deoarece uneori se aprinde gunoiștea. Cel mai important este că gunoiștea nu este autorizată și nici proiect nu are”, spune specialistul.

Primarul, sancționat de mai multe ori

Pe parcursul ultimilor ani, autoritățile publice locale din Stăuceni au fost sancționate de mai multe ori pentru încălcarea modalităților de gestionare incorectă a gunoiștii. Ustim Stârcea, șef în cadrul Agenției Ecologice Chișinău, spune că această problemă este cunoscută, fiind abordată la nivel central. De asemenea, în lucru ar fi elaborarea unei strategii cu referire la managementul deșeurilor. „În ultimul an primarul a fost sancționat de două ori pentru încălcarea pozițiilor de întreținere a gunoiștii”, confirmă Stârcea.

„Eu aș întreba oamenii unde să ducem gunoiul?”

Teodor Istrati, director interimar la Direcția Generală Locativ Comunală din Stăuceni, spune că gunoiștea aparține primăriei comunei, care o gestionează deșeurile. În lipsa unei autorizații, autoritățile au planuri mari de viitor. „Gunoiul care este adus acolo este doar al Stăuceniului. Noi vrem să tragem acolo lumină, să facem loc pentru paznic și să punem camere video. Eu înțeleg că ei (ecologiștii – n.n.) demult vor să închidă această gunoiște, dar ea este de tare mulți ani. Eu am 56 de ani și de când mă țin minte nu o fost nici un pericol, pur și simplu oamenii sunt deranjați. Eu i-aș întreba pe oamenii unde să ducem noi gunoiul?”, comentează Istrati.

Deșeuri aduse și din afara Stăuceniului

Oamenii care locuiesc în zona gunoiștii consideră că deșeurile nu sunt aduse doar din sat, ci și din afară. Chiar dacă Teodor Istrati spune că așa ceva nu se întâmplă, acesta este contrazis de Ustim Stârcea.

„Primarul contractează atât cu localnicii, cât și cu agenții economici care au sediul juridic în Stăuceni, dar își execută activitatea în alte regiuni. Am făcut de mai multe ori controale asupra activității primarului și s-au depistat depozitări ale gunoiului de către agenții economici din afara administrației locale”, afirmă reprezentantul Agenției Ecologice Chișinău.

Acest lucru este confirmat și de Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, care subliniază că activitatea autorităților publice locale de acolo este monitorizată. „Există și anumite speculații că primarul ar găzdui acolo deșeuri din altă parte. Noi cunoaștem starea în care se află gunoiștea de la Stăuceni, am făcut prescripții la administrația publică locală care este obligată să ia măsuri. Din păcate, primăria se mișcă greu”, concluzionează ministrul.

Cine monitorizează gunoiștile?

Conform legislației, Inspectoratul Ecologic de Stat (IES) este instituția care are grijă de mediu și de gestionarea gunoiului. Tot IES exercită controlul de stat privind respectarea legilor şi actelor normative ce țin de protecţia mediului înconjurător în procesul de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare şi înhumare a produselor şi substanţelor nocive şi a deşeurilor. Inspectorii ecologici supraveghează respectarea normativelor şi cerinţelor ecologice, a instrucţiunilor, recomandărilor, normelor de folosire a resurselor naturale a normelor de utilizare a produselor şi substanţelor nocive, a deşeurilor. Tot inspectorii ecologici au dreptul să amendeze persoanele care încalcă normele prevăzute de legislație.