Microferma cu iepuri de rasă și cultivarea salciei energetice sunt afaceri atractive pentru tinerii pasionați de creșterea urecheaților și agricultură. La pachet cu dorința de a câștiga bani, aceștia își propun să înlocuiască lemnul de foc și să aducă pe piață carne dietetică.
Ideile de afaceri au fost prezentate în cadrul Concursului Național al Planurilor de Afaceri ale elevilor absolvenți din învățământul profesional-tehnic, care se află la a patra ediție, cu scopul de a promova spiritul antreprenorial și dezvoltarea profesională. După preselecția regională a planurilor de afaceri, 18 tineri au concurat pentru titlul „Cel mai bun plan de afaceri”. Planurile de afaceri au fost elaborate de elevi în cadrul disciplinei Bazele Antreprenoriatului predată de Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri (CEDA).
Și-a adunat banii din bursă pentru afacere
Eugeniu Serdeșciuc este din satul Țaul, raionul Dondușeni. A început să se ocupe de creșterea iepurilor încă din copilărie atunci când î-l ajuta pe tatăl său să crească rozătoare pentru consumul familial. Absolvent al Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul, tânărul spune că a adunat banii pentru microferma de iepuri din bursa primită la școală. „În patru ani de studii am adunat aproape 40.000 de lei. Valoarea bursei este secret”, susține Eugeniu.
Pentru implementarea ideii de afaceri, bărbatul are nevoie de circa 39.045 de lei. Banii urmează a fi cheltuiți pentru cumpărarea iepurilor de rasă și a materialelor pentru confecționarea cuștilor. „Vreau să aduc iepuri din România: două rase de iepuri decorativi, o rasă pentru blană și altele două pentru carne. Am un teren pentru cultivarea cerealelor, merelor și a sfeclei furajere. Iepurii decorativi preferă merișoarele uscate, dar le voi cumpăra. Circa 21.000 de lei cheltui pentru procurarea iepurilor, iar restul banilor – pentru materialele și confecționarea cuștilor”, explică Eugeniu.
Chiar dacă Eugeniu Serdeșciuc vrea să investească în creșterea iepurilor pentru carne, blană și joacă, bărbatul încă nu este hotărât pe care drum să meargă. „Mă gândesc să aplic la Universitatea Tehnică din Moldova sau România. Cel mai probabil, banii adunați îi dau pentru studii. Nu vreau de la vârsta asta să mă zbat pentru supraviețuire. Eu am vrut să văd dacă în țara noastră sunt posibilități de a începe o afacere. Am înțeles că avem oportunități”, concluzionează tânărul.
Planta viitorului crește în Moldova
Când vorbim de oportunitățile de afaceri în Moldova, în topul celor mai profitabile intră și salcia energetică. Planta minune poate înlocui lemnul de foc și cărbunii. Ideea inovatoare a fost prezentată de Magdalena Marievschi din satul Pohoarna, raionul Șoldănești. Tânăra este determinată să-și construiască viitorul la ea în sat, fiind ajutată cu bani de familie, rude și prieteni.
Absolventă a Centrului de Excelență din Bălți, Magdalena s-a arătat foarte sigură de implementarea afacerii. Pe lângă dorința de a-și mări veniturile, aceasta oferă oamenilor o posibilitate de economisire a lemnului și cărbunilor. „Gazul și motorina sunt scumpe, iar salcia energetică are o valoare calorică mare care înlocuiește lemnul și cărbunii. Din salcie se fabrică peleți care vor scădea facturile oamenilor. Nu poluează aerul. Nu are emisii de gaz”, argumentează femeia importanța economică a afacerii sale.
Salcia energetică mai este numită planta viitorului, iar pentru cultivarea ei, agricultorii nu au nevoie de un sol deosebit, mai ales că în zona de nord a țării pământul este mai bogat în humus, menționează Magdalena. Puieții de salcie vor fi aduși din România, iar cu bani o ajută părinții și rudele. „Un puiet costă 8,25 lei. Pomul are un timp de creștere rapid. Pentru două hectare am nevoie de 10.000 de puieți. E nevoie de doi ani pentru a începe recolta. Eu am 50.000 de lei, iar rudele îmi dau 100.000 de lei. Vreau să iau un credit de la bancă în valoare de 10.000 de lei, iar restul banilor sper să-i obțin din grant”, spune femeia. Aceasta intenționează să aplice la programul PARE 1+1 pentru a obține alte resurse financiare.
Renunță la facultate pentru a-și dezvolta afacerea
Magdalena nu vrea să meargă la facultate, deoarece consideră că irosește timpul și cheltuie banii în zadar. Optimistă, comunicativă și cu aptitudini organizatorice, Marievschi știe deja cum și unde își va vinde materia primă. „Salcia energetică va fi dată la agenții economici care fac brichete și peleți. Cu banii îmi voi cumpăra aparatul de brichetare, iar ulterior voi face singură peleți din salvie”, afirmă tânăra. În țara noastră avem firme care fac peleți din paie, însă asta nu o sperie pe Magdalena, care este sigură că companiile vor semna contracte de prelucrare a salviei. „Aparatul e același, chiar dacă produc din paie. Ei vor accepta, deoarece salvia e de calitate și are valoare calorică foarte mare. Ei vor avea venit în urma tranzacției”, răspunde sigură Magdalena.
Alte idei de afaceri
Printre cei 18 participanți i-am întâlnit pe prietenii Alexander și Silviu Ceban, care și-au deschis o agenție de marketing digital la Chișinău. Băieții s-au specializat în contabilitate, dar le este mai aproapede „inimă” domeniul IT, motiv pentru care au studiat singuri cum se face reclama on-line și promovarea pe rețelele de socializare. Pentru inițierea unei astfel de afaceri, tinerii au avut nevoie de un computer și cunoștințe temeinice în marketing on-line. Cea mai întâlnită problemă a furnizorului de servicii de pe piața IT este gândirea și frica consumatorului nostru de a încerca ceva nou. Alex și Silviu Ceban au împărțit premiul II cu Eugeniu Serdeșniuc care vrea să crescă iepuri de rasă.
Membrii juriului au desemnat câștigătorii după mai multe criterii, printre care actualitatea, strategia de marketing și durabilitatea afacerii. Eugenia Gârlea, care vrea să-și deschidă un atelier de croitorie, Constantin Panaite, servicii reparație auto, și Cristina Babară, cultivarea frunzelor de salată, s-au clasat pe locul I. Atelierul de confecționare a vestimentației pentru femei prezentat de Cristina Coca, planul de procesare a cărnii – Mihai Veveriță, producerea produselor apicole de Dmitrii Croitor și reciclarea anvelopelor de Eugen Guțu și Vadim Panicerschii au obținut premiul III. Totodată, a fost oferit un premiu special din partea Ministerului Tineretului și Sportului, în valoare de 5. 000 lei, pentru cea mai inovativă idee: Ilona Slivca, servicii de imprimare prin sublimare.
Câștigătorii s-au ales cu premii de valoare care vor fi utile în inițierea afacerilor, precum laptopuri, tablete, etc. De asemenea, ei pot urma cursuri de business la CEDA și pot aplica la programul de granturi pentru finanțarea afacerilor.
Pingback:Un tânăr din Moldova a adunat 40.000 de lei din bursă și vrea să-și deschidă o afacere | Unica.md