22
iun.
2016

Vecinii ar putea decide dacă rămâi fără apartament sau nu

Stăpânii apartamentelor ar putea fi lipsiți de dreptul de proprietate a locuințelor dacă 2/3 dintre vecinii de bloc vor decide astfel. Deposedarea de apartament se va putea produce în cazul în care unul din proprietari nu va aduce timp de 6 luni contribuții în fondul de reparație a blocului.

Bloc de locuit din sectorul Ciocana FOTO: Sandu Tarlev

Bloc de locuit din sectorul Ciocana FOTO: Sandu Tarlev

Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC), propus spre dezbateri publice, vecinii vor putea să înainteze o cerere în instanța de judecată în privința înstrăinării bunului. Totodată, dacă proprietarul nu va îndeplini înstrăinarea proprietății, instanța de judecată va avea puterea să vândă forțat bunul imobil prin licitație, se mai menționează în proiect. Documentul va fi supus consultărilor publice până la data de 30 iunie. Juriștii susțin că în esență aceste dispoziții se regăsesc și în alte acte normative în vigoare.

Care sunt noutățile proiectului de lege privind condominiu

Potrivit noilor propuneri, proprietarul este obligat să achite contribuția la fondul de reparație și dezvoltare a condominiului (totalitate de bunuri imobile format dintr-un bloc sau mai multe – n.n.), inclusiv serviciile administratorului profesionist (persoana fizică ori juridică, atestată să întrețină blocul în urma unui concurs). Înființarea Asociației devine obligatorie în cazul în care este necesară obținerea unor credite bancare pentru a îndeplini lucrări de reparație. Într-un condominiu poate fi înființată doar o singură asociație de acest tip.

Fondul de reparație și dezvoltare se instituie în mod obligatoriu, iar proprietarul apartamentului va fi obligat să achite în funcție de cota-parte pe care el o deține în condominiu. Șefa serviciului politică de locuințe sociale de la Guvern, Mariana Efros, a specificat că această cotă-parte se stabilește proporțional, în procente, constituind raportul dintre suprafața proprietății și întreg condominiul. În același timp, sursele fondului nu sunt impozitate și se păstrează pe un cont separat.

Totodată, proprietarul poate refuza să acopere cheltuielile suplimentare de modernizare a clădirii în cazul în care el nu a votat pentru lucrările selectate.

Mariana Efros a mai spus că dacă proprietarul a încălcat de multe ori obligațiunile sale față de comunitate sau asociație, aceasta poate să ceară înstrăinarea unității pe care o deține cu 2/3 din voturile tuturor proprietarilor în cadrul adunării co-proprietarilor. Ulterior, dacă proprietarul nu își îndeplinește obligațiunea de a înstrăina apartamentul în timp de jumătate de an, vânzarea la licitație se va hotărî de instanța de judecată doar în baza unei cereri semnată de co-proprietarii blocului. Mijloacele bănești îi vor reveni proprietarului în urma vânzării apartamentului fără suma privind restanțele de contribuție la fond și cheltuielile judiciare. În cazul în care un apartament va fi înstrăinat, proprietarul precedent o să piardă posibilitatea de a lua cota sa din sursele fondului.

Viceministrul Justiție: Problema adevărată este mentalitatea socialistă

În același timp, viceministrul Justiție Nicolae Eșanu a spus că, în principiu, aceste prevederi se regăsesc și în actuala legislație, iar noul proiect nu aduce nimic nou. Potrivit lui Eșanu, acest proiect doar clarifică mai bine raporturile juridice între co-proprietari.

Nicolae Eșanu FOTO profil Facebook

„(…) Cât privește afirmația că proiectul introduce posibilitatea de a vinde apartamentul în scopul încasării acestor plăți, o persoană nepărtinitoare ușor poate constata la fel că este falsă, deoarece și legislația în vigoare prevede această posibilitate. Codul de Executare în vigoare nu include apartamentul în lista bunurilor care nu pot fi urmărite. Deci, atât afirmația că se instituie obligația de a suporta cheltuielile, cât și afirmația că doar după adoptarea proiectului apartamentul poate fi urmărit silit pentru achitarea acestor sume sunt false”, a scris funcționarul într-o postare pe Facebook.

Nicolae Eșanu a mai explicat că participarea tuturor proprietarilor la întreținerea blocului se regăsește și în legislația actuală, iar comentariile negative asupra proiectului denotă faptul că în societate încă persistă mentalitatea socialistă în privința gestionării bunurilor. El sugerează că întreținerea comună a blocurilor locative este „unica soluție posibilă într-o țară normală”.

Legea actuală este una nefuncțională

Autorii proiectului susțin că noile prevederi sunt necesare pentru că legea condominiului din 2000 s-a dovedit a fi una ineficientă inclusiv pentru că a vizat doar blocurile locative, nu și alte tipuri de proprietate de încăperi, dar și pentru că anterior nu a fost stabilit mecanismul de repartizare a cotelor-părți (parte a fiecărui proprietar în condominiu în raport cu suprafața proprietății). O altă problema pe care vor să o soluționeze autorii ține de dificultățile privind proprietatea asupra terenului şi părţilor comune din blocurile locative.

„Pe lângă problema juridică inerentă – incertitudinea privind apartenenţa proprietăţii asupra terenului şi părţilor comune din clădire, subzistă şi componenta psihologică – proprietarii de apartamente nu au o percepţie de proprietate asupra terenului şi părţilor comune din clădire, nu doresc să-l amenajeze şi să acopere cheltuielile aferente”, au explicat aceștia.

În document se mai spune că proprietarii fondurilor locative privatizate gestionează ineficient spațiile de locuit și cele comune. În afara de aceasta, administrația publică nu are suficiente resurse financiare pentru întreținerea fondurilor locative și asta în situația în care în proprietatea statului au rămas în jur de 3% din totalul fondului locativ. Plus la toate, societățile comerciale care activează în blocurile cu multe etaje nu sunt implicate sub nici o formă în întreținerea clădirii. Din aceste considerente, potrivit proiectului, este necesar de a identifica mecanismul de stabilire a cotelor-părți în bunurile proprietăților în condominiu, iar registrele acestora să devină una dintre principalele scopuri ale proiectului, se mai arată în proiect.

La elaborarea proiectului, ministerul s-a condus după legislațiile din Uniunea Europeană, în mod special a celei din Slovacia, dar și din unele țări postsovietice, a precizat Mariana Efros. Aceasta crede că noile prevederi vor crea condiții ca proprietarii să fie mai interesați de întreținerea eficientă a bunurilor. În afară de aceasta, potențialii cumpărători a apartamentelor și băncile vor cunoaște mai bine structura proprietății, iar administrarea fondurilor locative va fi mai transparentă.

Proiectul de lege privind condominiu a fost elaborat încă în 2014, însă a suferit o serie de modificări pe parcursul ultimilor 2 ani.

1 Response

  1. 22 iunie 2016

    […] Maria Efros a mai spus că dacă proprietarul a încălcat de multe ori obligațiunile sale față de comunitate sau asociație, aceasta poate să ceară înstrăinarea unității pe care o deține cu 2/3 din voturile tuturor proprietarilor în cadrul adunării co-proprietarilor. Ulterior, dacă proprietarul nu își îndeplinește obligațiunea de a înstrăina apartamentul în timp de jumătate de an, vânzarea la licitație se va hotărî de instanța de judecată doar în baza unei cereri semnată de co-proprietarii blocului. Mijloacele bănești îi vor reveni proprietarului în urma vânzării apartamentului fără suma privind restanțele de contribuție la fond și cheltuielile judiciare. În cazul în care un apartament va fi înstrăinat, proprietarul precedent o să piardă posibilitatea de a lua cota sa din sursele fondului.   Continuarea o găsiți pe MOLDNOVA […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *