Meniu Închide

Violența în familie, printre femei și bărbați: Polițistul de sector este obligat să protejeze victimele

Poliția

Creșterea numărului cazurilor de violență în familie, condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru neasigurarea protecției victimelor, precum și atitudinea cetățenilor față de fenomenul violenței au contribuit la modificarea legislației prin care poliția are dreptul să înlăture agresorul din familie și să ofere protecție gratuită victimei.

Poliția
Poliția FOTO: Sandu Tarlev

Statul a recunoscut fenomenul violenței în familie ca o problemă socială în anul 2007, adoptând Legea nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea acestuia, și și-a asumat angajamentul de a interveni promt în soluționarea actelor de violență.

După 3 ani, în 2010, s-a constat însă că sunt necesare și alte măsuri de protecție – mult mai sensibile și eficiente, iar violența în familie a fost calificată drept infracțiune. Astfel, Parlamentul a adoptat o nouă lege care să prevadă implimentarea unui mecanism de ordonanță de protecție a victimelor violenței în familie, prin care victima putea depune o cerere de protecție la instanțele de judecată, iar în caz de imposibilitate de depunere a cererii de către victimă, la solicitarea ei, cererea putea fi depusă de către procuror, organul de asistenţă socială sau poliţie.

Polițiștii pot înlătura agresorul din familie

Începând cu data de 16 martie 2017, pentru prima dată în Republica Moldova a fost pus în aplicare ordinul de restricție de urgență, ce presupune o măsură provizorie de protecție a victimei violenței în familie. Această metodă este aplicată doar de poliție ca urmare a evaluării riscurilor în baza completării unui chestionar. Astfel, polițiștii vor reacționa imediat la apelul persoanei supuse violenței și vor înlătura agresorul din familie, fără a mai fi necesară intervenția instanțelor de judecată sau cererea obligatorie a victimei.

„Prevederile existente până acum presupuneau că în caz de încălcare a ordonanței de protecție, agresorul riscă o răspundere contravențională și doar dacă încălcarea era repetată putea fi constrâns mai aspru. Acum însă, pentru încălcarea ordonanței de protecție orice agresor riscă încă un dosar penal. Pentru o acțiune nechibzuită riști să fii penalizat pe două capete de penalizare, pentru admiterea violenței în familie, precum și pentru încălcarea ordonanței de protecție”, a menționat Marin Maxian șeful Direcției Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție. Ordinul de restricție de urgență este valabil 10 zile, timp în care agresorul nu are voie să intre în contact cu victima. După expirarea acestui termen, poliția va decide cum va fi pedepsit agresorul – fie prin procedură contravențională sau penală, fie va fi aplicată ordonanța de protecție a victimelor ce poate depăși 90 de zile.

Un ordin menit să descurajeze atacatorii

În urma modificărilor legislative, Poliția are dreptul să emită un ordin de restricție, să izoleze agresorul de familie, să asigure protecție victimelor violenței în familie și să descurajeze agresorul să comită noi acte de violență. „Polițiștii aveau mâinile legate, vorbind la figurat, în cazul când era vorba de violența în familie și lăsau în primejdie victima, le dădeau frâu liber agresorilor. Dar din momentul intrării în vigoare a respectivelor prevederi legale, deja avem aplicate 45 ordine de restricție”, a menționat Alexandru Pînzari, șeful Inspectoratului General de Poliție al MAI.

Pentru încălcarea ordinului de restricție de urgență agresorul riscă să fie sancționat sau constrâns juridic și supus arestului contravențional de la 3 până la 10 zile sau poate primi amendă de la 3.000 până la 4.500 de lei. Pentru încălcarea ordonanței de protecție legiuitorul prevede muncă în folosul comunității de la 160 până la 200 ore, respectiv închisoare până la 3 ani. „Au fost extinși și subiecții relațiilor de familie, soții divorțați ce conviețuiau în mod separat, nașii, finii vor beneficia de protecție în caz că au fost agresați, iar deținătorii de arme își vor pierde dreptul de posesie pentru totdeauna dacă vor admite violența în familie”, a confirmat Marin Maxian. Victimele agresiunii vor beneficia de protecție și suport juridic gratuit din partea statului, promit autoritățile.

Circa 40% din bărbați consideră o normalitate lovirea femeii

Centrul de Drept al Femeilor pledează pentru oferirea asistenței și protecției femeilor în fiecare caz de violență în familie și oferă asistență juridică, psihologică, dar și asistență holestică prin oferirea plasamentului victimelor cu ajutorul partenerilor care pot oferi plasament. „Deși numărul cazurilor de violență în familie este în descreștere, noi cei din societatea civilă din păcate nu vedem această descreștere. Numai anul trecut la Centrul nostru au fost înregistrate mai mult de 330 de cazuri de violență în familie, iar numărul adresărilor este în creștere. Unele studii efectuate la nivel național arată că 60% din femeile din Moldova suferă de o formă de violență în familie pe parcursul vieții. Circa 40% dintre bărbați și 20% dintre femei consideră că este acceptabil ca femeia să fie bătută în unele cazuri și doar 8% din femeile participante la sondaj au afirmat că vor raporta acest fapt la poliție”, a afirmat Anghelina Japorojan-Pîrgari, președintele Centrulului de Drept al Femeilor.

Până acum, legislația oferea posibilitatea victimei de a cere ordonanța de protecție în instanța de judecată, iar din 2007 Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de patru ori pentru faptul că aceasta nu a fost respectată.

Cazurile de violență în familie: fiecare al șaselea bărbat este agresat în familie

Inspectoratul General de Poliție a publicat un raport privind starea infracționalității pe parcursul anului 2016. Conform acestor date, anul trecut în sfera relațiilor familiare au fost comise 1.782 de infracțiuni, printre care 31 omoruri, 88 vătămări corporale grave, soldate cu 33 de decese, cinci determinări la sinucidere, 101 vătămări corporale medii, 222 acte de violență comise împotriva mai multor membri de familie și 1.284 vătămări intenționate ușoare a integrității corporale, 34 violuri, precum și 17 acțiuni violente cu caracter sexual. În urma acțiunilor violente comise de agresori în cadrul familiei, victime au devenit 1.508 femei, 274 bărbați, dintre care 76 copii de gen feminin și 37 copii de gen masculin. Agresorii au fost 1652 bărbați și 129 femei.

 

Poliția, tot mai solicitată

Pe parcursul anului 2016 în adresa inspectoratelor de poliție din țară au parvenit 10.459 de adresări ce vizează conflictele în cadrul relațiilor familiale. În vederea asigurării protecției victimelor violenței în familie, pe parcursul anului 2016 au fost emise 916 ordonanțe de protecție. Dintre acestea, 677 ordonanțe au fost emise de instanțele judecătorești pentru protecția victimelor femei, 16 pentru victimele copii, 213 pentru victimele femei și copii și zece ordonanțe pentru victimele bărbați.

Conform articolului 201(1) din Codul Penal, persoanele găsite vinovate că au provocat vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății sunt pedepsite cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani, cei care au provocat vătămarea medie a integrității corporale vor munci în folosul comunității de la 180 la 240 ore sau vor fi condamnați la ani de închisoare între 3 și 6 ani. Pentru determinare la sinucidere, agresorii pot primi între 6 și 12 ani de închisoare, iar pentru omor vor petrece între 12 și 15 ani după gratii.

Președintele Centrului de Drept din Căușeni, Ion Oboroceanu, a îndemnat victimele să nu tolereze violența în familie și a spus că există un progres în înlăturarea violenței, dar este nesemnificativ, fiindcă mii de persoane continuă să sufere în tăcere. Acesta a mai spus că autoritățile publice sunt obligate să asigure protecție iar cei din sectorul neguvernamental ce au abilități practice vor activa în beneficiul victimelor, a cetățeanului – cel care achită impozit pentru funcționarii de stat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.