Votul uninominal: scade numărul deputaților și numărul de voturi necesare pentru alegerea unui deputat

Proiectul de lege privind votul uninominal produce în forma actuală o serie de efecte interesante: scade numărul deputaților și se reduce numărul de voturi necesare pentru ca un deputat să intre în Parlament, iar deputații aleși uninominal vor putea fi revocați cu dificultate. În același timp nu este clar cum vor fi trasate circumscripțiile electorale, care va fi pragul de alegere a unui deputat și de ce a fost inclusă în acest proiect de lege chestiunea revocării primarilor.

Proiectul de lege privind trecerea la sistemul uninominal a fost înregistrat la Parlament (aici) și prevede drepturile CEC în noul sistem electoral, crearea circumscripțiilor, condițiile de alegere a deputaților în circumscripții uninominale, precum și modul de revocare din funcție a deputaților. Pe lângă trecerea la sistemul uninominal în proiectul de lege modifică şi condiţiile de revocare a primarilor. Proiectul ar fi semnat de 32 din cei 34 deputați ai fracțiunii democrate.

Cum sunt aleși deputații în prezent

În prezent pentru a ajunge deputat trebuie să fii pe un loc eligibil pe lista unui partid, numărul de parlamentari aleși pentru fiecare partid fiind determinat proporțional cu numărul de voturi primite. Candidații independenți nu au trecut vreodată pragul electoral de 2%. Pentru partide politice pragul este de 6% din votanți.
Proiectul de lege înregistrat de parlamentarii democraţi oferă Comisiei Electorale Centrale dreptul de a crea 101 circumscripții electorale pe teritoriul controlat de Republica Moldova,  regiunea separatistă transnistreana și în diasporă. Circumscripțiile sunt create în baza principiului teritorial-demografic ținânduse cont de numărul de alegători înscriși în listele electorale. CEC-ul poate modifica limitele circumscripțiilor electorale cu 3 luni înainte de data alegerilor.

Se reduce numărul de voturi necesare pentru un deputat

Ca să înțelegem câte voturi sunt necesare pentru a deveni parlamentar putem lua un exemplu practic. Raionul Orhei are, conform datelor CEC, incluși în listele de bază 99.864 de alegători. CEC-ul ar urma să creeze în acest raion 3 circumscripții uninominale a câte 30.000 alegători. Participarea orheienilor la vot la scrutinul din 2016 a fost de 48,24% adică 48.532 votanți. Distribuind cei peste 48 de mii de votanți în 3 circumscripții obținem puțin peste 16 mii de alegători care intenționează să-și aleagă parlamentarul. Dacă Parlamentul decide că vot majoritar înseamnă jumătate plus 1 din alegători atunci pentru a ajunge parlamentar într-una din cele 3 circumscripții din Orhei ai nevoie de puțin peste 8000 de voturi. Dacă Parlamentul decide că vot majoritar înseamnă cel mai mare număr de voturi, atunci numărul de alegători cu care cineva ar fi validat deputat se reduce dramatic. Proiectul de modificare a Codului Electoral nu prevede un număr minim de voturi pentru a valida alegerea într-o circumscripție uninominală.

Pentru comparație, la alegerile parlamentare din 2014, la o prezență la la vot de 58,89% a fost nevoie pe sistemul electoral pe liste de un număr de circa 13.000 – 14.000 de voturi pentru alegerea unui deputat.

Scade numărul deputaților

La alegerile prezidențiale din 2016 în listele electorale erau înscriși 2.8 milioane alegători pe teritoriul controlat de autoritățile moldovenești, peste 221.000 de alegători în regiunea Transnistreană, iar în diasporă s-au înregistrat 3570 de votanți. În turul 2 la alegerile prezidențiale au votat 1,6 milioane de cetățeni, dintre care 138.000 în secțiile de vot din afara Republicii Moldova. Bazându-ne pe cifrele de mai sus putem presupune că CEC-ul va crea circumscripții uninominale de aproximativ 30.000 de alegători. Pentru regiunea separatistă transnistreană alocându-se 6-7 circumscripții uninominale, iar pentru diasporă CEC va trebui să se decidă care cifră va fi folosită pentru crearea circumscripțiilor: numărul de votanți înregistrați prealabil sau numărul de votanți de la ultimele scrutine. În funcție de decizia luată circumscripțiile uninominale pentru diasporă variază de la 1 la 5.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat într-o conferință de presă că în Transnistria nu se pot organiza alegeri și locurile respective de parlamentari vor rămâne vacante, astfel viitorul Parlament ar urma să aibă 94 sau 95 deputați.

VOTUL UNINOMINAL: ÎN TRANSNISTRIA NU VOR FI ORGANIZATE ALEGERI

Misterul majorității voturilor

Conform proiectului de lege, pentru ca cineva să candideze la funcția de parlamentar trebuie să fie cetățean moldovean, să aibă 18 ani, să prezinte o listă de subscripție cu minim 1000 și maxim 2000 de semnături colectate din circumscripția în care vrea să candideze și cazierul de integritate eliberat de CNA. Candidații trebuie să prezinte și declarații despre averea obținută în ultimii 2 ani, declarație privind consimțământul de a candida, copia actului de identitate și simbolul electoral. O persoană poate candida într-o singură circumscripție.

Campania electorală se va desfășura timp de 30 de zile, dar candidatul trebuie să depună cu 50 de zile înainte de alegeri lista cu grupul de inițiativă care îl susține. Grupul de susținători va fi între 20 și 100 de persoane.

Proiectul de lege prevede că este ales deputat candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Modificările propuse de democrați nu specifică la care majoritate se referă: candidatul cu cele mai multe voturi sau candidatul care a obținut 50%+1 din voturile valabil exprimate. Spre comparație, în cazul alegerilor pentru primar, Codul Electoral specifică expres că este desemnat câștigător candidatul care are jumătate plus 1 din voturile exprimate, iar dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi atunci se organizează un nou tur între primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.

Deputații, greu de revocat

O inovație pentru Moldova este revocarea deputaților. În acest caz autorii proiectului de lege specifică clar că: „pentru efectuarea referendumului local pentru revocarea deputatului sau primarului, este necesară colectarea semnăturilor a cel puţin 1/3 din numărul cetăţenilor cu drept de vot care dimiciliază în circumscripţia uninominală sau unitatea administrativ teritorială respectivă”. Astfel, în cazul unor circumscripții uninominale cu aproximativ 30.000 de votanți, doar pentru desfășurarea referendumului sunt necesare cel puțin 10.000 de semnături. Decizia de a organiza referendumul este luată de instanța de judecată în baza motivelor prezentate de inițiatorii revocării și a semnăturilor. Deputatul este revocat dacă pentru revocare votează cel puțin jumătate din numărul alegătorilor din circumscripția respectivă

Reprezentanții PD n-au anunţat public că prin proiectul de schimbare a sistemului electoral vor propune și modificarea condițiilor de revocare a primarilor.

Președintele PD, Vlad Plahotniuc, a anunțat într-o conferință de presă pe 6 martie că-și propune schimbarea sistemului electoral în sistem uninominal. Inițiativa a fost criticată de cele mai multe partide parlamentare și extraparlamentare, iar fracțiunile PL, PLDM și PSRM au anunțat că nu vor vota pentru schimbarea sistemului electoral.