Procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a declarat că este riscant să fie prezentate informații în Parlament privind desfășurarea anchetei în cazul fraudelor bancare, fiindcă există deputați care încearcă să obstrucționeze ancheta și ar putea folosi orice detaliu pentru a se apăra ulterior.
Eduard Harunjen și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, sunt audiați vineri, 25 noiembrie, în plenul Parlamentului privind procesul de investigare a furtului de miliarde din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Frauda bancară, un subiect sensibil
Potrivit procurorului, este riscantă prezentarea acestor informații, deoarece „investigarea fraudei bancare este un subiect care încă nu are finalitate”, iar printre deputați sunt din cei care au încercat să obstrucționeze ancheta și ar putea folosi orice detaliu pentru a se apăra ulterior. Astfel, din 2009 și până în prezent au fost demarate 177 de cauze penale privind furtul din sistemul bancar, iar suma totală este de 16 miliarde 436 milioane de lei. Eduard Harunjen a precizat că cei mai mulți bani au fost furați în perioada 2013-2014.
Procurorul a mai menționat că în aceste fraude au fost implicate mai multe grupuri, care reprezintă diferite cazuri aparte: cel al lui Gacikevici, grupul Șor, cazul „Caravita”, cazul Filat, cazul Platon și dosarul privind investigațiile extinse. Astfel, referitor la faptul că în cazul fostului premier Vlad Filat suma menționată inițial drept mită din banii BEM era de 250 milioane de dolari, iar ulterior aceasta a ajuns la Curtea de Apel să fie de 30 milioane de dolari, Harunjen a precizat că procurorii caută încă probe obiective.
Filat, legătura directă cu frauda bancară
„Cazul Filat are cea mai mare legătură cu frauda bancară. Din materiale rezulta o bănuială de 250 milioane de dolari, pe parcursul investigării au fost acumulate probe suficiente privind suma de 60 milioane de dolari. Procurorii continuă să investigheze și pe măsura ce vom identifica probe obiective, vom transmite materialele în instanță. Procurorii vor contesta decizia privind reducerea obiectelor supuse sechestrării”, a afirmat procurorul general interimar.
Zeci de mii de tranzacții: Experții Kroll, uluiți de schemele folosite
În ceea ce privește cazul Platon, Eduard Harunjen a declarat că suma fraudată de acesta este de 869 milioane de lei și sunt mai multe cauze penale pe numele omului de afaceri care nu au legătură cu fraudele bancare.
La rândul său, guvernatorul Sergiu Cioclea a menționat că în „jaful secolului” au fost folosite zeci de mii de tranzacții cu sute de conturi și zeci de țări și chiar și experții Kroll au fost uimiți de cât de sofisticată a fost schema aplicată în acest caz.
Menționăm că în noiembrie 2014, în ajunul alegerilor parlamentare, din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost scoase în zone offshore miliarde de lei.
Cine a urmărit emisiunea in direct a observat că nici procurorii dar nici deputatii nu pot SPUNE LUCRURILOR PE NUME. Pîn nu vom avea o lege atimiciună ce ar obliga pe TOTI să spună adevărul gol-goluți în limitele legii, nu vom avea VIITOR. O lege strîmbă a publicității a virusat întreg spațiul mediatic și acum TOȚI se tem să spună un cuvînt autentic, din teama să nu fie interpretat greșit, că ar vaforiza pe cineva. Are dreptate M Ghimpu care cere lista celora care au luat bani și nu i-au restituit la timp. De ce nu este dat un răspuns pozitiv. Chair și un deputat cu studii la facultatea de istorie compromite specialitatea sa și vorbește cu jumătate de gură . Poate că avea dreptate M Gorbaciov că fără combaterea beiei, fără Glasnoti, Perestroka, și democratizare autentică, toate sunt vorbe goale… Problemele noastre au început de la neglijarea Adevărului în mai multe domenii, dar mai ales în struturile statale, morală și spiritualitate