Legislația electorală din Republica Moldova trebuie schimbată nu doar în ceea ce privește modalitatea de alegere a deputaților. În decembrie 2016 Curtea Constituțională a obligat Parlamentul să facă șase modificări esențiale în legislație care să asigure desfășurarea viitoarelor scrutine fără abateri. Deputații au avut la dispoziție 3 luni pentru a le realiza. Aceștia însă au ignorat judecătorii, lăsând subiectul pe seama liderilor PD și PSRM care insistă doar pe modificarea sistemului electoral în unul uninominal sau mixt.
În curând se împlinesc 5 luni de la validarea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2016 de către Curtea Constituțională, atunci când judecătorii au expediat Parlamentului șase adrese în care au fost subliniate lacunele identificate în ultima campanie electorală și în timpul ultimului scrutin. În această perioadă nici Parlamentul, nici Ministerul Justiție și nici Comisia Electorală Centrală nu s-au obosit să redacteze un proiect de lege în acest sens, respectiv nu au transmis nimic în cancelaria Curții Constituționale.
Parlamentul nu are o opinie, nici Ministerul Justiție
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, ne-a spus că discuțiile referitor la modificarea sistemului electoral sunt mult mai largi și au fost lansate pe platforma parlamentară de către spicherul Andrian Candu. Însă proiectul dezbătut în Parlament, pregătit de parlamentarii democrați, prevede doar trecerea la sistemul electoral uninominal.
„Atât timp cât se petrec discuțiile și nu există o opinie formată în Parlament, noi, ca Minister al Justiției, încă nu lucrăm la un proiect în acest sens. În Parlament se discută mai multe inițiative de modificare a legislației electorale, inclusiv pentru a fi puse în practică recomandările Curții Constituționale”, a explicat Vladimir Cebotari pentru moldNova. Ministrul a mai spus însă că și Comisia Electorală Centrală (CEC) ar putea pregăti anumite proiecte de legi care să fie propuse deputaților sau fracțiunilor pentru promovare.
De la CEC am aflat că un astfel de proiect s-ar afla în lucru la inițiativa proprie a instituției. „Există un grup de lucru, creat din proprie inițiativă, care muncește asupra modificărilor la legislația electorală. După finalizare vor fi transmise deputaților sau Guvernului pentru a fi adoptate”, ne-a spus Andrei Volentir, membru al CEC. Acesta a precizat că instituția analizează în ansamblu schimbările electorale necesare, „deoarece mereu se găsesc lacune sau disfuncționalități în legislație” .
„Vom compila toate ideile”
Astfel, actele adoptate de Curtea Constituțională în decembrie 2016 conțin recomandări pentru modificarea nu doar a Codului electoral, dar și a altor legi prevederile cărora se referă la procesul electoral.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Raisa Apolschi, ne-a vorbit despre cum ar trebui să se întâmple procedural, precizând că deputații nu au uitat de recomandările Curții Constituționale și că acestea, dar și multe altele, se discută în cadrul unui grup de lucru. „A fost un apel al președintelui Parlamentului și s-a decis crearea unui grup de lucru pentru modificarea legislației electorale. Modificările vor îngloba inclusiv adresele Curții. Vom compila toate ideile, deoarece există mai multe viziuni la capitolul modificării legislației electorale. Grupul de lucru analizează lucrurile mai complex decât adresele Curții”, ne-a spus președinta Comisiei.
Politicienii ignoră Curtea Constituțională
Între timp, la inițiativa lui Andrian Candu au fost organizate deja cel puțin trei dezbateri publice privind proiectul democraților de introducere a votului uninominal. La una din acestea și-a expus punctul de vedere și secretarul general al Curții Constituționale, Rodica Secrieru. Aceasta le-a reamintit parlamentarilor depre recomandările adresate Parlamentului pe 13 decembrie 2016.
Totodată, raportul de activitate al Curții Constituționale pentru 2016 scoate la iveală că începând cu anul 2014 actele judecătorilor sunt trecute tot mai des cu vederea de autorități. Dacă în perioada 2011-2013, hotărârile Curții erau transpuse în totalitate în legislație, atunci din 2014 încoace se înregistrează restanțe la transpunerea hotărârilor sau adreselor emise de Curte.
Problemele pe care Parlamentul trebuie să le rezolve, dar întârzie
Cele șase adrese ale Curții Constituționale atrag atenția deputaților ca să țin cont de examinarea contestațiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor, modificarea mecanismului de votare în străinătate, împiedicarea şi sancţionarea implicării cultelor religioase în procesul electoral, stabilirea pedepselor penale pentru coruperea alegătorilor la alegerile prezidențiale, dar și asigurarea unui mediu informațional şi mediatic echidistant în procesul electoral.
Prima adresă: Parlamentul trebuie să reglementeze procedurile de examinare a contestațiilor, separat şi explicit, pentru diverse tipuri de scrutine (parlamentar, prezidențial, alegeri locale, referendumuri), formulate inclusiv în ziua alegerilor și având în vedere eventualitatea desfășurării a două tururi de scrutin.
A doua adresă: Parlamentul trebuie să modifice mecanismul de votare în străinătate și să introducă criterii suplimentare referitoare la stabilirea numărului secțiilor de votare peste hotare și distribuirea lor geografică. În prezent, CEC și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene sunt instituțiile care decid câte secții de votare se deschid în străinătate și locul acestora. Recomandarea Curții a fost formulată în contextul în care mai mulți cetățeni din străinatate n-au avut cum să-și exercite dreptul la vot, garantat de Constituție, în timpul alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016.
A treia adresă: Parlamentul trebuie să modifice legislația în vederea introducerii unor criterii suplimentare referitoare la stabilirea numărului buletinelor de vot și asigurarea secţiilor de votare de peste hotare cu o cantitate de rezervă de buletine de vot.
A patra adresă: Parlamentul trebuie să prevadă sancțiuni pentru coruperea alegătorilor – o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere și democratice, inclusiv a procesului echitabil și transparent al alegerilor. Astfel, CC a solicitat modificarea Codului penal.
A cincea adresă: Parlamentul trebuie să elaboreze mecanisme pentru a sancționa prompt și imediat, inclusiv penal, orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale. Curtea a constatat implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților Mitropoliei Moldovei și că unii preoți au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist la adresa unui concurent electoral, fiind vorba de liderul PAS, Maia Sandu.
A șasea adresă: Parlamentul trebuie să modifice legislația astfel încât radiodifuzorii să asigure un mediu informațional şi mediatic echidistant care respectă normele legale şi codul deontologic al jurnalistului. Din adresă se înțelege că Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar trebuie să poată aplica sancțiuni cu executare imediată, precum suspendarea dreptului de emisie pentru întreaga perioadă a campaniei electorale, pentru acele instituții media care încalcă obligaţia de imparţialitate în perioada electorală.
Prin aceste adrese Curtea Constituţională a subliniat necesitatea ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea președintelui, Parlamentului, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un Cod electoral revizuit, ale cărui dispoziţii comune şi speciale să asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, organizarea unor alegeri democratice, corecte şi transparente.