Deputații din Partidul Liberal au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită anularea totală a legii nr. 154 prin care Parlamentul a introdus sistemul electoral mixt în Republica Moldova. Aceștia cred că sistemul mixt este o „cârpire” care încalcă Legea Supremă a țării și principiul votului egal.
Liberalii Mihai Ghimpu și Valeriu Munteanu au explicat într-o conferință de presă pe 5 septembrie că modificările aduse Codului electoral de socialiști, democrați și grupul popular european încalcă două articole din Constituție: articolele 38 și 61. Articolul 38 prevede dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, iar 61 stipulează modul de alegere a Parlamentului.
Sistemul mixt, „o cârpire nu tocmai atentă”
Principalul vârf de atac al liberalilor este că a fost încălcat principiul egalității votului, în articolul 61 fiind scris că „Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.
Mihai Ghimpu a declarat că „fiecare cetățean are dreptul la un singur vot, iar acest vot trebuie să aibă aceeași pondere cu a tuturor celorlalte voturi în desemnarea Parlamentului, indiferent de persoana celui care a exercitat dreptul la vot”. Or, după formarea circumscripțiilor un deputat va ajunge în Parlament cu număr diferit de voturi.
Valeriu Munteanu a menționat că sistemul mixt este „o cârpire nu tocmai atentă” între votul uninominal și votul mixt propus de socialiști. „Solicităm anularea în totalitate a legii care introduce sistemul mixt pentru a reveni la echilibrul constituțional care era în vigoare până la votarea acestei legi”, a declarat Valeriu Munteanu, vicepreședinte al Partidului Liberal.
Primul argument contra sistemului mixt adus de Valeriu Munteanu este că nu se respectă același principiu – numărul de alegători – atunci când se creează circumscripțiile. În lege este menționat că o circumscripție din Republica Moldova trebuie să aibă între 55.000 și 60.000 de alegători. Liberalii susțin că criteriul „număr de alegători” nu se va aplica pentru circumscripțiile create în stânga Nistrului și pentru cele create în afara statului Republica Moldova. „Se creează un dezechilibru evident prin faptul că o persoană din Republica Moldova va ajunge deputat cu 30.000 de voturi, iar cineva din Canada sau Australia se va întâmpla ca 300 sau 500 de votanți să trimită un deputat în Parlament”, a spus Munteanu.
În sistemul proporțional votul fiecărui cetățean era egal, deoarece toți alegătorii erau puși în același coș. Primind două buletine de vot și votând în circumscripții acest lucru nu mai este valabil.
Munteanu a subliniat că în sistemul proporțional statul asigura dreptul celor din stânga Nistrului pentru a participa la alegerile parlamentare, dar acest drept nu a fost respectat niciodată pentru alegerile locale, iar alegerea în circumscripții este foarte apropiată de alegerile locale.
Găgăuzii, izolați în trasarea circumscripțiilor
Al doilea principiu discriminatoriu, în opinia liberalilor, a fost inserat de guvernanți prin faptul că au izolat Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia în crearea circumscripțiilor. Pentru Găgăuzia s-a făcut o excepție: „circumscripțiile formate în această regiune, nu vor putea fi completate cu localități din afara autonomiei”, a declarat Munteanu.
Certificatul de integritate – instrument pentru a dinamita candidații incomozi
Liberalii constestă certificatul pe care trebuie să-l elibereze Autoritatea Națională de Integritate celor care vor să candideze, acesta fiind al treilea argument. „Considerăm că această găselniță încalcă principiul sfânt și foarte profund al articolului 38: garantarea dreptului la vot pentru că fiecare aspirant va depinde de un certificat eliberat de o autoritate a statului. Acest certificat este un instrument util în mâna celor de la guvernare care vor putea să dinamiteze șansa celor care se vor face incomozi”, a sugerat liberalul.
Alt argument adus de Valeriu Munteanu, este înregistrarea discrimatorie în cursa electorală. Fostul deputat și ministru liberal zice că pentru a candida un bărbat trebuie să adune 2.000 de semnături, iar o femeie trebuie să vină cu o listă de doar 1.000 de susținători. Totuși, liberalul are dreptate doar parțial. Articolul 80 prevede într-adevăr număr diferit de semnături pentru bărbați și femei, dar nu 2.000 și 1.000 respectiv. În legea votată de parlamentari se precizează că un bărbat trebuie să prezinte minim 500 și maxim 1.000 de semnături, iar o femeie – minim 250 și maxim 500. În opinia liberalilor prin numărul diferit de semnături este încălcată egalitatea între bărbați și femei.
Un ultim dezechilibru amintit este colectarea semnăturilor pentru a candida. Cei care vor să candideze în circumscripțiile din Republica Moldova trebuie să colecteaze semnături doar din cricumscripția respectivă, în timp ce persoanele care vor să candideze în circumscripțiile din afara țării au dreptul să colecteze semnături din orice localitate.
Sistemul mixt, la cheremul majorității parlamentare
Chiar dacă liberalii solicită anularea totală a legii ce vizează sistemul electoral mixt, totuși opțiunile pe care le are Curtea Constituțională sunt destul de largi. Aceasta are dreptul să respingă sesizarea liberalilor, să declare neconstituționale doar anumite articole din lege sau să îndeplinească întreaga solicitare depusă de parlamentari și să anuleze introducerea sistemului electoral mixt. De asemenea, în cazul în care Curtea Constituțională ar da dreptate liberalilor, modificările în Codul electoral vor trebui operate printr-un vot în Parlament. Or, nu este secret faptul că parlamentarii au restanțe în ceea ce privește implementarea hotărârilor înaltei Curți.
Amintim că Guvernul este în proces de formare a Comisiei care trebuie să traseze circumscripțiile uninominale, iar fracțiunile parlamentare din opoziție au refuzat să desemneze candidați conform solicitării Cancelariei de Stat. Fracțiunea liberală nu a desemnat reprezentanți pentru că consideră activitatea acestei comisii neconstituțională.