Brânza de oi produsă de țărani în stânele din Republica Moldova nu ajunge pe rafturile rețelelor de market, din cauza condițiilor precare de igienă și a lipsei utilajului performant de fabricare a acesteia.
Condițiile de trai nesigure în care supraviețuiesc majoritatea ciobanilor din Moldova, dar și lipsa resurselor financiare fac acest produs tradițional, brânza, să fie găsit mai mult la piața locală sau direct la stâna din deal. Deși oficial avem 864.611 de oi, preponderent în zona de sud a țării, brânzeturile din lapte de oi și capre practic nu se găsesc în magazine. Din discuțiile noastre cu oierii de la Piața Centrală din Chișinău am aflat că o problemă ar fi și prețurile prea mici plătite ciobanilor de către retaileri (trad. – vânzători cu amănuntul).
Oierii nu vor să-și vândă brânza pe bani puțini
Totodată, nu toți deținătorii de ferme de oi sunt legalizați: nu folosesc aparat de casă, nu țin evidența contabilă și nu și-au stabilit clar forma organizatorico-juridică. „La magazin prețul e în jumătate. Oierul primește cam 50% din banii acumulați din comercializarea brânzei de oi. Nu e rentabil. Astfel ajungi la faliment și închizi activitatea”, spune Violeta Crihan, fermier din satul Codreanca, raionul Strășeni. Femeia este nemulțumită de taxele prea mari plătite pentru o oaie. „Până acum plăteam câte 3 lei pentru o oaie, iar din anul 2017 trebuie să plătesc 20 de lei. Din anul 2017, Primăria stabilește taxele, dar până acum statul le fixa. Au motivat că nu au destule animale, nu au venit și sunt la autofinanțare”, spune indignată fermiera. Aceasta deține 200 de oi cumpărate cu 3 ani în urmă după ce a revenit de la muncă din Italia.
Cât despre mulsul oilor cu utilaj și echipament special, Violeta este rezervată. „Noi mulgem tradițional, dar calitatea e aceeași. Aparatele asigură curățenia cât sunt noi, iar mai târziu oricum trebuie spălate”, menționează Violeta Crihan. Femeia susține că brânza de calitate depinde de respectarea curățeniei și timpul de mulgere. Întotdeauna, laptele trebuie să fie proaspăt. „Oile se mulg de trei ori pe zi și tot atunci trebuie făcută brânza care conține doar lapte de oi și cheag natural obținut de la miel. O brânză bună se recunoaște după gust. Gustul neplăcut al brânzei vine de la întârzierea procesului de fabricare a ei”, explică Violeta.
Oier din tată-n fiu
Nici fermierul Chirilă Volovei din satul Tocuz, raionul Căușeni, nu este încântat de folosirea utilajului pentru muls oile. „Le mulg tradițional. Cu doica (aparat de muls oi, capre și vaci) nu faci mare treabă. Nu iese așa cum e cu mâna. Alții au cumpărat doică, dar tot cu mâna mulg. Vaca stă la muls cu doica, dar oaia trage și nu poți mulge”, explică bărbatul.
Meseria de oier a învățat-o de la tatăl său care i-a lăsat drept moștenire o turmă de oi. Lucrează la stână de când se știe, iar în prezent împarte activitatea cu familia sa. „Am doi copii și patru nepoți. Copiii lucrează la stână. Eu mă ocup de vânzarea brânzei la piață. Nu o vând toată, pentru că lumea nu are bani”, spune oierul. Referitor la distribuirea și vânzarea brânzei în magazin, bărbatul nu-și lasă marfa pe mâna oricui, deoarece nu are încredere în nimeni. „Ce să caut la magazin? Eu știu cum să o vând. Las să-și cumpere oi, să vadă cum se face brânza, iar apoi să o vândă pe a lor. E foarte multă muncă: păscut, muls, fermentare, maturare etc. Nu te mai odihnești”, argumentează oierul cu 200 de oi. Brânza bună conține lapte, cheag și sare, iar fiecare om o alege după gust.
Cum pot țăranii să-și vândă marfa la magazin
Factorul important care determină lipsa brânzei de oi prin magazine este lipsa unor condiții igienico-sanitare și a echipamentului necesar. „În primul rând, igiena și curățenia care deviază de la standarde. Țăranii nu pot asigura condiții de igienă, așa cum nici noi nu le putem garanta. Fermierii trebuie să investească în utilaj și echipament. Mulsul trebuie făcut mecanic. La magazin fără condiții de producere nu pot vinde. Stâna trebuie să fie autorizată, să îndeplinească compartimentul de sănătate a animalelor, să aibă o secție de procesare și păstrare a brânzei etc”, explică Vitalie Porcescu, șeful Direcției Supravegherea Unităților de Producere a Alimentelor de Origine Animală din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA). Porcescu menționează că fermierii, inclusiv oierii, pot beneficia de subvenții pentru a-și procura utilaj, echipament și alte necesități de la stână.
Chiar dacă oierii o duc greu și rămân tot mai puțini oameni care au stâne, aceștia reuseșc să acopere necesarul de brânză de oi pe piața locală. Republica Moldova nu importă brânză de oi sau capre. În toată țara, avem 864.611 de oi, circa 183.216 de capre și 215.742 de vaci, arată datele prezentate de ANSA. Potrivit șefului de la ANSA, în urma verificărilor la comercianții de brânză de oi au fost depistate cele mai mici abateri, deoarece în procesul tehnologic se folosește multă sare. Se știe că sarea este un conservant pentru brânză.
Cum recunoaștem brânza de calitate
Referitor la celelalte tipuri de brânzeturi, Vitalie Porcescu atrage atenția că ingredientul principal este laptele, iar consumatorii trebuie să atragă atenția la conținutul de lapte, termenul de valabilitate, cine e producătorul, unde e fabricată brânza și data ambalarii. Uneori, pe rafturile magazinelor, cumpărătorii pot vedea „produs de brânză” sau „produs de cașcaval” – asta înseamnă că acestea conțin grăsimi vegetale, nu lapte. De asemenea, în unele cazuri procentul prea mic de grăsimi poate arăta că brânza conține mai puțin lapte. Conținutul de grăsimi, lapte și alte adaosuri pot fi depistate doar de către laborator. Oamenii pot aprecia brânza de calitate după gust și aspect.
În primul trimestru al anului 2017, angajații de la ANSA au depistat produse falsificate la trei companii din 23 existente pe piața din Moldova. Tot în anul 2017 au descoperit brânză de import falsificată adusă din Ucraina și Belarus. Cei 23 de producători de lapte și produse lactate sunt localizați în Chișinău, Călărași, Bălți, Drochia, Sângerei, Florești, Râșcani, Cupcini din raionul Edineț, Orhei, Comrat, Soroca, Cahul și Dondușeni. În orașele Cahul și Dondușeni avem doi fermieri care produc brânză de oi în condiții mecanizate, iar la Orhei, Râșcani, Soroca și Cahul se face cașcaval. Celelalte fabrici sunt specializate în producerea de lapte, chefir, smântână, iaurt și unt. În perioada de primăvară-vară, circa 75% din produsele lactate sunt autohtone, iar în perioada toamnă-iarnă raportul export/import este de 50%.