Politica externă a Republicii Moldova riscă să fie supusă unor transformări profunde dacă politicienii de la Chișinău nu se vor consolida și vor continua aceeași politică internă de acum 25 de ani. Neutralitatea țării, care este o „marfă vandabilă” în relația cu Rusia, trebuie valorificată, cred experții în politica externă. Unii dintre ei spun că pe Nistru este necesară instituirea unui hotar administrativ și înghețarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
De-a lungul istoriei Republicii Moldova, politicienii de la Chișinău nu au reușit să controleze frontierele și nu au putut valorifica puterea în așa fel încât țara să aibă un statut în relațiile internaționale. Securitatea țării este inexistentă, iar clasa politică a conservat slăbiciunele Moldovei – dependența energetică, situația economică, geopolitică etc., crede Victor Chirilă, președintele Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău (APE).
Același traseu istoric
În cadrul dezbaterii publice „Politica Externă a Republicii Moldova: provocări și oportunități”, desfășurată marți la Chișinău, Victor Chirilă a menționat că oficialii moldoveni nu s-au consolidat și nu au înțeles că politica externă e determinată de așezarea geografică, capacitățile tehnologice, economice, resursele naturale și umane.
„Un stat fără frontiere este un stat vulnerabil. Nu avem o umbrelă de securitate. Societatea e divizată. Spațiul informațional e ușor manipulat. Nu avem economie care să producă valoare adăugată. Avem o economie bazată pe consum și achitarea de taxe. Relația cu Ucraina se axează pe probleme rămase din Uniunea Sovietică, iar cu România au neglijat oportunitățile timp de 25 de ani. E nevoie de o regândire a politicilor interne, astfel să avem o politică externă ajustată la realități care ar promova agenda europeană”, a spus președintele APE.
În același timp, Victor Chirilă a comentat declarațiile politice ale președintelui Igor Dodon, care trezesc nedumeriri și reprezintă obstacole în calea dialogului dintre Guvern și oficialii din Occident. „Deocamdată, Igor Dodon nu are pârghiile necesare de a schimba politica externă, nu poate lua decizii cardinale, însă nu este exclus ca PSRM să-și consolideze puterea după alegerile parlamentare din anul 2018. Nu știm care e politica reală a SUA în lume. Moldova nu e un subiect major pe agenda Casei Albe, dar mă tem că o eventuală înțelegere dintre Moscova și Washington pe tema ucraineană ar putea să ne afecteze și pe noi”, a argumentat Chirilă.
Cutia Pandorei a fost deschisă
În cadrul dezbaterii, analistul politic Anatol Țăranu a vorbit despre dimensiunea estică a politicii externe, în special relația cu Federația Rusă și problema transnistreană care rămân în continuare nesoluționate. Țăranu a subliniat că „pericolul vine din est”, iar securitatea țării este problema fundamentală.
Una din ideile de bază prezentate de Țăranu este neutralitatea țării care ne-a îngrădit posibilitatea de a ne asigura securitatea, participând la alte sisteme internaționale.
„Neutralitatea e unica marfă vandabilă în relațiile cu Rusia. Noi ne-am asumat statutul de neutralitate fără să-l negociem. Neutralitatea trebuie valorificată. O formulă apriorică ar fi adoptarea de către Parlament a unei legi constituționale privind desfășurarea, o dată la 10 ani, a unui referendum privind continuitatea neutralității. O astfel de propunere legislativă ar crea anumite premize pentru a dezbate problema neutralității în relația cu Rusia. Politica față de Rusia e retroactivă. Relația cu Rusia nu se va schimba în viitor. Unica posibilitate de a compensa deficitul pe care îl avem cu Rusia e Kievul. Moldova pierde din cauza că nu e capabilă să valorifice conjunctura favorabilă creată în relația cu Kievul. Relația cu Belarus nu o valorificăm destul de mult”, a mai spus Anatol Țăranu, fost deputat și ambasador al Republicii Moldova la Moscova.
Avem nevoie de hotar pe Nistru?
A doua idee promovată de Țăranu vizează soluționarea problemei transnistrene, un obiectiv al politicii interne. Analistul politic consideră că e nevoie de o anumită înghețare a procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Politica dusă de Dodon corelează cu expresia „asta nu e o crimă, e mai mult decât o crimă. Este o greșeală cu consecințe grave pentru noi”, crede Țăranu.
Pe lângă aceasta, Anatol Țăranu a mai propus introducerea unui hotar administrativ pe râul Nistru. „De creat un hotar administrativ, nu unul de stat, care ne permite să controlăm penetrarea zonei estice a Moldovei. Transnistria din punct de vedere juridic este parte componentă a Moldovei. Introducerea hotarului ar însemna decuparea politică până la soluționarea conflictului. Transnistria e un pericol pentru noi. Forțele externe folosesc Transnistria în jocurile electorale din Moldova. Oamenii de acolo sunt ușor manevrabili. Dacă nu vom securiza acesta lucru, atunci Moldova va primi un element deztabilizator care e crucial pentru viitorul țării”, a explicat analistul politic.
O politică internă puternică oferă una externă la fel de bună
La rândul său, fostul ambasador al Republicii Moldova în Austria Andrei Popov nu împărtășește cele două teze ale lui Anatol Țăranu – instalarea unui hotar administrativ pe Nistru și înghețarea conflictului transnistrean. Deși era gata să le combată, fiind ușor bulversat, Popov a precizat că va vorbi despre politica externă și internă. Astfel, Popov s-a axat pe reușitele Guvernului condus de Pavel Filip, precizând că o politică internă puternică oferă una externă la fel de bună. „După ce Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au suspendat finanțarea externă, inflația risca să iasă de sub control, iar mulți experți spuneau că acest guvern e sortit unui colaps economic. Guvernul a evitat colapsul economic, a asigurat stabilitate, a evitat situația în care Moldova putea deveni un actor izolat și a reluat finanțarea externă”, a explicat Popov.
Totodată, acesta crede că guvernarea a promovat mai puțin problema care ține de „dificitul de legitimitate”, dar nu fără progrese. „Consider că odată cu semnarea acordului cu FMI pe o perioadă de 3 ani, reluarea finanțărilor externe și schimbarea de gardă la cârma Partidului Democrat, s-a deschis o nouă fază ambițioasă care ține de pregătirea terenului pentru următoarele alegeri și asigurarea unei conjucturi prin varii metode, astfel ca actuala guvernare să nu-și piardă pârghiile de control. Pavel Filip muncește și nu aleargă pe la TV să facă PR”, a adăugat Andrei Popov.
Cu lupul sau cu ursul?
Ce să facem noi singuri în fața furtunii?, se întreabă Andrei Popov care a observat „niște schimbări iscusite” în politica internă: „O divizare în care există două forțe politice și toată societatea să se confrunte cu două opțiuni politice – sunteți cu noi sau sunteți împotriva noastră. Un președinte antieuropean și antiromânesc care promovează interesele Rusiei și nu operează în interesul național. Respectiv, singura forță capabilă să oprească și să câștige e această guvernare. Da, sunt foarte multe întrebări privind independența justiției, capturarea instituțiilor, miliardul furat, dar, domnilor, suntem în fața pericolului eminent. În război nu se discută nuanțele ești cu noi sau nu; idiot util sau faci jocul Moscovei”, a spus Popov.
Vicepreședintele APE Andrei Popov a precizat că interesul național și viitorul țării vin din interiorul populației. Acesta a îndemnat oamenii să joace dur, să nu se piardă în geopolitică, să se concentreze pe probleme reale și prioritare, pentru că mizele sunt mari.
„Această guvernare în frunte cu Filip, Candu și Galbur au credibilitate, sunt proeuropeni, nimeni nu pune la îndoială orientarea lor ideologică internă. Ori ne unim cu ei și rezistăm împreună pericolului extern, ori dacă îi criticăm – facem jocul altora. Noi asistăm la o relație unicală caldă cu Kiev-ul și București-ul”, a mai adăugat Popov.
Moldova, încotro?
Anatol Țăranu și Victor Chirilă au atras atenția că dacă scenariile, mai ales cele privind obținerea progresului în rezolvarea conflictului transnistrean, se materializează, atunci Chișinăul s-ar putea trezi cu o Moldovă federalizată – „ceea ce ar fi o catastrofă pentru țară”. Federalizarea țării ar pune capăt aspirațiilor europene, mai cred aceștia. Andrei Popov s-a arătat însă mai optimist și a declarat că țara noastră nu va trece prin această încercare.
Amintim că președintele Igor Dodon se declară un susținător activ al politicilor promovate de Federația Rusă, optând pentru un parteneriat strategic cu Moscova și apropierea de Uniunea Economică Euroasiatică. Dodon a declarat în primlee vizite în străinătate – la Moscova pe 17 ianuarie și la Bruxelles pe 7 februarie – că dacă viitoarea majoritate parlamentară îi va cere anularea Acordului de Asociere cu UE, atunci îi va da curs. Precizăm că Igor Dodon vrea să ducă Republica Moldova în Uniunea Economică a Moscovei, chiar dacă datele statistice ale acesteia arată că organizația e în cădere liberă, iar jumătate din produsele sale tot în UE sunt exportate.
Atunci hai sa ne oferim și noi rușilor fără de a ne lupta sa nu mai pierdem puteri și timp. Transnistrea e teritoriu R.Moldova și conflictul dintre aceste 2 părți trebuie reglat prin formatul 5+2 și nu în alt mod
Fiecare expert cu oala sa. Dar realitatea trebuie să fie doar una , drumul de dezvoltare unul, și noi unici în opinie. Probleme avem multe, lideri să ne conducă avem mulți, vor reuși puțini, aceia și trebuie promovați.
In format 5+2 va fi rezolvat doar daca il vor opri pe Dodon pro-europenii din ideea lui de a face federalizare!
Dacă nu era adoptată această lege , atunci era pericolul major ca la noi să se înceapă condamnări la CEDO în valuri multe! fapt care ducea după sine consecințe foarte grave!