Creșterea economică de peste 4% înregistrată anul trecut în Republica Moldova nu este enigmatică, ci se datorează unui an agricol bun, consumului și a unei creșteri mai mari a exporturilor de bunuri și servicii față de creșterea înregistrată în cazul importurilor. Agricultura, urmată de gospodăriile casnice, industria textilă și cea privind fabricarea mobilei a fost motorul relansării economice, chiar dacă Rusia a instituit anterior mai multe embargouri, care au afectat producătorii.
Evoluția PIB-ului din anul 2016 a fost afectată negativ de industria contrucțiilor, a băuturilor nealcoolice, a conservelor de fructe și legume, dar și de descreșterea investițiilor. Aceste cauze au făcut ca economia Republicii Moldova să fie mai slabă față de cele din Europa Centrală și de Est. Tendințele macroeconomice au fost prezentate în cadrul conferinței „Enigmele creșterii economice după furtună”, organizată de Expert-Grup la Chișinău.
Potrivit economiștilor nu există un mister în spatele creșterii economice înregistrată în Republica Moldova, principalii factori care au contribuit la aceasta fiind un an agricol bun, creșterea exporturilor, precum și o situație mai bună în industria textilă și cea a mobilei.
Experții din Republica Moldova, mai optimiști decât cei internaționali
Experții economici prognozează pentru anul curent o creștere economică de 6%, menționând că cifra reprezintă reultatul unui scenariu optimist. Totuși, reprezentanții „Expert-Grup” consideră că o creștere economică bună ar trebui să fie de circa 7%. Prognoza experților economici este optimistă comparativ cu cea a Guvernului Pavel Filip care a anunțat că PIB-ul va crește în acest an cu aproximativ 3,5%. Nici reprezentanții FMI-ului, Băncii Mondiale și BERD-ului nu prevăd o revigorare însemnată a economiei. Experții europeni vorbesc despre o majorare a Produsului Intern Brut de 4,5% sau de 2,8%. De asemenea, BERD-ul a prognozat o creștere economică de 3%.
Chiar dacă economiștii de la „Expert-Grup” recunosc că prognozele lor sunt prea optimiste, precizează că există argumente în favoarea acestora. Astfel, potrivit experților, în primul rând, va avea loc o relansare a creditării, iar volumul creditelor noi vor crește cu 15-16%. Acest lucru este posibil, deoarece băncile comerciale au acumulat lichidități care s-au reflectat în reducerea ratelor dobânzilor la depozite și credite. Creșterea remitențelor cu 5% și deblocarea finanțărilor pentru investițiile publice sunt alți doi factori care impulsionează dezvoltarea economică.
Ca și în anii precedenți, creșterea economică rămâne mai curând nesustenabilă. Autorii studiului spun că relansarea creditării și a remiterilor va avea loc după doi ani, timp în care a fost atestată o diminuare, iar creșterea investițiilor publice va avea loc din contul celor amânate anul trecut. În plus, modelul de creștere economică va continua să fie unul bazat pe consum și însoțit de deterioarea balanței de plăți, care în 2017 ar putea depăși 5% din PIB.
Investiții pentru dezvoltarea angajaților
Un rol important îl are piața muncii. „Pentru prima dată în ultimii șapte ani rata de ocupare a crescut până la 40,8%, iar șomajul a scăzut din nou până la 4,2%, piața muncii revenind la situația din 2009”, a afirmat expertul Iurie Morcotîlo.
Potrivit lui Moscotîlo, în mod tradițional, în Republica Moldova salariile cresc mai rapid decât productivitatea muncii – tențință care cel mai probabil se va păstra și în 2017. Acest fapt pune presiuni majore asupra sectorului privat și creează motivații puternice pentru ocuparea informală, în special în sectorul agricol unde activează circa o treime din populația ocupată.
La rândul său, Alexandru Fală a spus că rata inflației nu va putea fi menținută în intervalul de variație anunțat de BNM, care este de 3,5%-6,5%.
În cadrul conferinței MEGA, experții au subliniat o serie de recomandări de politici pentru schimbarea fundamentală a economiei moldovenești. Întregul arsenal de politici economice trebuie să fie orientat spre sporirea competitivității și productivității muncii. Principalul factor declanșator pentru sporirea competitivității și productivității sunt investițiile în capitalul economic și capitalul uman. Aceasta va duce la creșterea exporturilor, echilibrarea balanței comerciale și a contului curent, consolidarea nivelului rezervelor internaționale, diminuarea presiunilor asupra monedei naționale, creșterea bunăstării populației și sporirea rezilienței țării la șocuri externe.