Spiritele s-au încins printre comercianții din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Aceștia discută aprins despre inițiativa Primăriei Capitalei de a le strămuta tarabele într-o altă locație. „Am auzit că vor să ne ducă într-un podval. Ce prostie este asta?”, se întreabă o bătrână care vinde tablourile fiului său în scuarul teatrului de 13 ani.
Comercianții nu vor să facă un pas din locul în care muncesc de ani de zile. Faptul că „oamenii s-au deprins cu noi” este principalul lor argument în lupta cu inițiativa autorităților de a reamenaja spațiul dintre Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Sala cu Orgă. Reprezentanții Primăriei au propus mai multe locații pentru strămutarea vânzătorilor din acest perimetru. Este vorba despre scuarul dintre Catedrala „Naşterea Domnului” până la strada pietonală „Eugen Doga”, pasajul subteran de la intersecţia bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt cu bulevardul Constantin Negruzzi și strada Ciuflea, zona pietonală din strada Bulgară, bulevardul Grigore Vieru sau piața din fata Magazinului Universal Central UNIC.
„Lumea știe unde suntem și pentru ce suntem”
În familia Zinaidei Anghelinici toți sunt artiști. Fiul, fiica și ginerele acesteia sunt pictori, iar femeia se ocupă de vânzarea lucrărilor. Stocul ei de marfă cuprinde tablouri, magneți și sculpturi în lemn. Aceasta spune că fiul ei a venit pentru prima dată în scuarul teatrului în anul 1995 și de atunci își vinde creațiile aici. „Ei sunt artiști și zboară în aer. Eu sunt cu picioarele pe pământ și mă ocup de vânzare. N-aș zice că e foarte bine să ne mutăm. Noi nu încurcăm nimănui. Lumea știe unde suntem și pentru ce suntem”, spune Zinaida. Femeia a aflat despre inițiativa autorităților de la jurnaliști. „Nu a discutat nimeni cu noi, dar e păcat. Pictorii ăștia atâta loc au. Acesta este singurul lor venit”, crede vânzătoarea.
Comercianții nu vor în subsol
Aceeași opinie o împărtășește și pictorul Valeriu Țurcanu care își vinde tablourile aici din anul 1997. Bărbatul își amintește că fostul primar al Chișinăului Serafim Urecheanu le-a oferit posibilitatea să-și comercializeze lucrările în zona cu pricina. „Nu-i dorința noastră să ne mutăm. Să ne lase în acest loc, dar să amenajeze locația cumsecade, pentru că într-adevăr este haos. Noi o să păstrăm curățenia. Până la urmă, nu facem nimic rău. A discutat cu noi cineva de la Primărie. Noi am făcut o listă în care specificăm că nu vrem să plecăm”, spune Valeriu Țurcanu.
La câțiva metri de taraba bărbatului, muncește și Raisa Golovinova. „În familia mea sunt singurul om care lucrează. Soțul meu este pensionar, primește 800 de lei, iar fiica este studentă. Noi vrem să rămânem aici. Am auzit că vor să ne mute în subsolul acela (pasajul subteran de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt cu bulevardul Constantin Negruzzi și strada Ciuflea – n.r.). Acolo este umezeală, cine se duce acolo? La UNIC poate mai merge, dar turiștii știu deja unde să vină. Noroc de străini, că altfel, nu am vinde nimic”, concluzionează cu regret femeia.
Pictorii să rămână, restul să plece!
În târgul din centrul Capitalei lupta se duce și pe un alt front. Doina Cojocaru, care vinde magneți, fețe de masă și celebrele păpuși „matrioșka” povestește că pictorii i-au renegat pe vânzătorii de diverse obiecte decorative. „Pictorii au spus că nu au nevoie de noi. Cică ei pot să rămână aici, dar noi să plecăm. Eu sunt meșter, croșetez, dar credeți că îmi cumpără cineva lucrările? Din acest motiv am început să aduc din Rusia «matrioșce». Se vând bine”, mărturisește Doina.
La fel ca ceilalți comercianți, aceasta este indignată de ideea mutării într-un pasaj subteran. „Să ne ducă la Negruzzi în subterană? La ce se gândesc ei?”, se întreabă femeia. Nadejda Cernea, o bătrână de 85 de ani, crede că pictorii trebuie să rămână în scuarul teatrului. „Pe noi, cei cu terfe, pot să ne alunge, dar pictorii să-i lase. Ei nu fură, nu ucid. De ce se fac așa prostii?… Nu cred să ne primească la Catedrală. Aici este cel mai bine. Lumea deja ne știe”, comentează bătrâna.
Pe Eugenia Călin am surprins-o cumpărând o față de masă brodată. Este o vizitatoare fidelă a târgului din apropierea Sălii cu Orgă și spune că „pentru așa ceva, nu există alt loc în Chișinău”. „Aici vin turiștii, delegațiile străine. Nu trebuie să-i alunge”, susține femeia.
Primăria va negocia cu comercianții
Vasile Efros, șeful direcţiei Amenajare şi Salubrizare din cadrul Direcţiei Locativ-Comunale a Primăriei Chişinău, explică inițiativa de a reamenaja scuarul Teatrului „Mihai Eminescu”. „Este o dispoziție a primarului general referitor la reabilitarea acestui scuar, având în vedere că acolo avem tot ce vreți, numai nu scuar și zonă de relaxare. Acest lucru se întâmplă din cauza comercianților care activează fără autorizație. Am propus să-i strămutăm, să găsim o altă locație pe care să o amenajăm mai bine și, respectiv, comercianții să obțină autorizație ca să activeze legal”, afirmă funcționarul.
Acesta precizează că autoritățile vor discuta cu comercianții și vor negocia strămutarea tarabelor. „O să negociem, altfel cum? Pe timp de ploaie, acolo vezi doar pelicule. Face față această imagine centrului Chișinăului? Noi n-am discutat încă cu oamenii de acolo. Totul se face conform Legii privind transparența decizională. Am publicat proiectul, acum timp de 15 zile așteptăm propuneri și idei. Mai târziu, vom organiza o ședință în care vom discuta pe larg cum vom acționa. Vor fi organizate discuții publice. Eu văd ce se întâmplă în societate, sunt oameni care îi ațâță pe comercianți. Este posibil să nu iasă nimic. Deocamdată, este doar o schiță”, argumentează șeful direcţiei Amenajare şi Salubrizare din cadrul Primăriei Chișinău.
Planurile Primăriei
Schița de proiect privind reabilitarea si revitalizarea scuarului „Mihai Eminescu” este realizat de firma de proiectare „CONEX” S.A. Potrivit acestuia, postamentul monumentului lui Mihai Eminescu va fi reabilitat, va fi construit un havuz ascuns cu jocuri de apa și lumină, iar în jurul acestuia vor fi plasate bănci. De asemenea, se preconizează amenajarea atractivă a unui pavilion de șah și a unui „tunel al dragostei” în spatele monumentului poetului. Zona verde a scuarului va fi izolată de zona carosabilă prin construcția unor garduri vii din arbuști decorativi. De asemenea, zona din spatele Sălii cu Orgă se prevede a fi destinată doar pentru pietoni.
Reacții pe rețelele de socializare
Imediat după plasarea schiței de proiect pe pagina oficială a Primăriei, pe 26 mai, au apărut și primele reacții din partea societății civile. Activiștii s-au arătat nemulțumiți de deciziile autorităților și de faptul că nu s-au organizat dezbateri publice. Totodată, Asociația Obștească „Orașul Meu” a adoptat o moțiune prin care solicită Primăriei Chișinău să organizeze dezbateri publice pe marginea reamenajării scuarului, să inițieze discuții cu autoritățile și reprezentanții societății civile din alte orașe europene care au o experiență bogată pe marginea reamenajării spațiilor urbane și să anuleze dezbaterea publică inițiată pe 26 mai.