Pe orice coală de hârtie scoasă la o imprimantă color sunt inserate niște coduri care conțin numărul de serie al imprimantei, modelul acesteia, data, anul și ora la care au fost tipărite documentele. Aceste coduri reprezintă de fapt niște puncte de culoare galbenă cu un diametru mai mic de un milimetru, iar atunci când sunt plasate pe un fundal alb nu pot fi detectate cu ochiul liber. Această practică a luat naștere în Japonia fiind preluată ulterior de marile companii producătoare de imprimante și se desfășoară de mai bine de 30 de ani.
Atunci când au apărut primele imprimante color a apărut și îngrijorarea că dispozitivele vor fi utilizate pentru a falsifica documente și bani. Soluția pentru această potențială problemă a fost propusă de Japonia unde „tehnologia punctelor galbene”, cunoscută astăzi sub numele de steganografia imprimantei, a fost dezvoltată ca măsură de securitate, se arată într-un articol semnat de publicația Quartz. Despre existența acestor coduri s-a aflat în 2004 când revista americană PCWorld titra: „Guvernul utilizează tehnologia color laser pentru a urmări documentele”. A fost pentru prima dată când s-a scris despre o practică ce se desfășura deja de 20 de ani. „Mai multe companii de imprimante codifică liniștit numărul de serie și codul de fabricație al imprimantelor laser color și a xerox-urilor color pe fiecare document pe care aceste mașini îl produc. Guvernele, inclusiv Statele Unite, utilizează deja marcajele ascunse pentru a urmări falsificatorii”, au dezvăluit jurnaliștii de la PCWorld.
Ideea japonezilor
Existența punctelor ascunse a revenit în atenția publică recent după ce un raport secret al Agenției Naționale de Securitate din SUA (NSA) a ajuns în presă. Informația secretă a fost oferită unei publicații mass media de către un colaborator al NSA. Acesta se presupune că a fost identificat după ce autoritățile au descifrat punctele galbene inserate pe documentele care s-au scurs în presă.
Despre tehnologia menită să ne urmărească documentele imprimate pe hârtie nu s-a vorbit însă în mod direct niciodată. Aceasta a fost ținută ascunsă timp de decenii întregi. Compania japoneză Fuji care a dezvoltat un parteneriat cu grupul american Xerox încă din 1962 a fost prima care a implementat tehnologia misterioaselor puncte galbene în imprimante. Pe fondul unor probleme de falsificare în Japonia, la mijlocul anilor 1980, compania a început să programeze imprimantele color astfel încât acestea să încorporeze codul cu puncte galbene pe toate foile ce vor fi tipărite. Detalii despre cum funcționa duetul Fuji-Xerox și cum s-a extins în lume sistemul punctelor galbene a dezvăluit un fost angajat al companiei americane Xerox pe nume Peter Crean.
„Nu le-am vorbit clienților care cumpărau imprimantele noastre despre acest sistem. Dacă clienții îi întrebau pe vânzători ceva despre asta, aceștia spuneau că într-adevăr imprimanta conține anumite elemente pentru securitate”, a povestit Crean jurnaliștilor de la Quartz.
O practică ce încalcă drepturile omului
În SUA nu există legi sau reglementări care obligă producătorii de imprimante să includă codurile de urmărire. A devenit o practică standardă, în primul rând pentru că unele țări ar fi refuzat să importe produsele fără certitudinea că dacă imprimantele vor fi folosite pentru a falsifica bani, infractorii vor putea fi identificați. „Dacă Xerox nu ar fi implementat steganografia la primele sale imprimante color, America ar fi încercat să blocheze importul lor din Japonia”, a precizat fostul angajat al companiei americane. În aceeași perioadă Xerox și-a „îmbogățit” imprimantele cu alte caracteristici. Acestea se închideau în mod automat dacă detectau că documentul ce urmează să fie imprimat sau copiat reprezintă bancnote sau monede.
Citește și: „Cel mai mare stres a fost să privim 32 de Gb de pornografie infantilă”. Cum o agenție necunoscută apără moralitatea de 15 ani
După dezvăluirea acestei tehnologii ținută în secret timp de zeci de ani, mai mulți avocați și experți în drepturile omului au spus că sistemul punctelor galbene încalcă drepturile constituționale ale americanilor. Au reacționat și angajații Serviciilor Secrete din SUA care au asigurat că respectivele coduri sunt descifrate doar în cazurile actelor criminale când este necesară identificarea infractorilor.
Cum funcționează sistemul punctelor galbene
Fundația Frontiere Electronice (EFF) din SUA, un ONG care promovează dreptul la libera experimare, a criticat dur acțiunea Guvernului de a permite inserarea codurilor pe documentele imprimate. „Posibilele abuzuri ale acestei tehnologii de marcare sunt înfricoșătoare. Persoanele care folosesc imprimante pentru a crea broșuri politice, a organiza activități de protest legal sau chiar a discuta despre condițiile medicale private sau despre subiecte personale sensibile pot fi identificate de către guvern fără nici un proces juridic, nici o supraveghere judiciară și nicio notificare a persoanei spionate”, au reacționat membrii EFF.
Un cercetător din cadrul ONG-ului a reușit să descifreze cum funcționează sistemul punctelor galbene. „Le-am analizat cu ajutorul microscopului, scanerelor și a luminii speciale. Punctele reprezintă un cod binar”, a explicat cercetătorul Seth Schoen. Unele dintre documentele pe care le-am primit anterior prin intermediul surselor noastre au sugerat că toți producătorii majori de imprimante laser color au intrat într-un acord secret cu guvernele lumii pentru a se asigura că producția acestor imprimante este permisă din punct de vedere legal”, au scris membrii EFF pe blogul ONG-ului.
Noile versiuni ale steganografiei
După ce Fuji-Xerox a început să încorporeze coduri de urmărire, această practică a devenit omniprezentă. „Alte companii au venit cu alte variante ale acestei scheme care erau mai complicate, mai greu de decodat. Canon a răsucit punctele într-o spirală”, a povestit fostul angajat Xerox, Peter Crean.
Deși codul din spatele punctelor galbene a fost spart, este posibil să existe alte steganografii în uz care încă nu au fost descoperite. „În prezent, există cel puțin o versiune mai nouă a steganografiei care este și mai dificil de identificat pe un document. Am aflat că mulți producători de imprimante au trecut la o a doua generație de tehnologie. Nu am aflat însă care este aceasta și nu avem nici o cale de a o detecta”, a precizat Seth Schoen, cercetător în domeniul securității din cadrul EFF.