Un programator își găsește de lucru în 2-3 zile în Republica Moldova, pe când unui telefonist, arhitect ori tractorist poate să-i ia și ani de zile să scape de statutul de șomer. Faptul că cererea nu corespunde cu oferta este cea mai mare problemă a pieței muncii din Republica Moldova. În aceste condiții să-ți găsești un job pare mai degrabă un joc de noroc, mai ales că angajatorii și șomerii sunt foarte pretențioși unul față de celălalt. Pe plan mondial, șomerii din Singapore o duc cel mai bine. Căutarea unui serviciu durează la ei, în medie, 8 săptămâni.
Șefii vor subalterni foarte pricepuți care să lucreze mult și pe bani puțini, iar muncitorii vor puține responsabilități și mulți lei în buzunar. „Ați crede că dacă înregistrăm anual 13.000 de oferte de muncă în Chișinău, atunci n-ar trebui să existe șomaj, dar cererea nu corespunde cu oferta. Șomerii refuză anumite locuri de muncă. De cealaltă parte, angajatorii au cerințe destul de mari”, explică Ala Șupac, șefa Agenției de Ocupare a Forței de Muncă a municipiului Chișinău.
Șomerii care își găsesc de lucru „imediat”
„Imediat” este recordul la angajarea în câmpul muncii al unor șomeri. Norocoșii care nu-și fac griji că vor rămâne vreodată fără job sunt de regulă programatorii. Aceștia sunt cei mai râvniți, dar și cei mai bine plătiți. La polul opus sunt șomerii care petrec ani de zile fără a se angaja. Ala Șupac explică metodele pe care le aplică Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru a-i ajuta pe șomeri. „Persoana se înregistrează la ANOFM conform vizei de reședință. Trebuie să prezinte carnetul de muncă, dacă îl are. Pe lângă acesta se prezintă buletinul de identitate și diploma de studii. Cei care au viza de domiciliu în localitățile care intră în componența municipiului Chișinău, mai prezintă un certificat eliberat de Primărie prin care confirmă că nu dețin vreo gospodărie țărănească sau un teren agricol, pentru că aceste persoane sunt considerate persoane ocupate și nu pot fi șomere. Atunci când vin la noi, șomerii completează o cerere și menționează experiența profesională, capacitățile și alte criterii”, explică șefa Agenției de Ocupare a Forței de Muncă din municipiul Chișinău.
CITIȚI ȘI: Șomerii și muncitorii Republicii Moldova – cum a evoluat piața muncii în ultimii 5 ani
Ulterior, specialiștii din cadrul ANOFM lucrează individual cu șomerul, se elaborează un plan individual de angajare în scopul sporirii şanselor de angajare în câmpul muncii, i se acordă informaţie privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare ale acestora. Dacă nu are nicio profesie sau meserie, atunci șomerul poate merge la cursuri de formare profesională costul cărora este acoperit de aceeași agenție responsabilă de angajarea în câmpul muncii a șomerilor. „Noi avem un sistem informațional unic pe toată țara unde toate cele 35 de agenții teritoriale ale ANOFM notează locurile de muncă vacante și toate cerințele angajatorilor și salariul pe care acesta îl oferă. Specialistul agenției îi dă de știre șomerului atunci când identifcă un loc de muncă potrivit și aranjează întâlnirea între angajator și șomer”, spune Ala Șupac.
Aceasta precizează că rata angajabilității depinde de specialitatea șomerului. „Avem vreo doi-trei șomeri care se află la evidență de vreo 5 ani. Cel mai repede se întâmplă imediat!”, afirmă șefa ANOFM Chișinău.
Pictorii, zootehnicienii, logopezii rămân fără lucru
Pentru programatori identificarea unui job bun reprezintă o chestiune de câteva zile, pe când pentru logopezi, pictori sau chimiști acest proces poate dura ani de zile. Barometrul profesiilor pentru 2017 arată că cele mai mari șanse de angajare le au medicii, asistenții medicali, managerii în comerț, farmaciștii, profesorii de liceu, educatorii în grădinițe, dar și chelnerii, brutarii, cofetarii, gardienii publici, taxatorii, legătorii de filoane, cabluri sau casierii.
Potrivit aceluiași barometru, șanse foarte reduse de a-și găsi un loc de muncă au agronomii, zootehnicienii, bibliotecarii, logopezii, pictorii, chimiștii, ecologiștii, arhitecții, mașiniștii, electromecanicii de ascensoare, telefoniștii. În regiunea de sud a țării la mare căutare sunt contabilii, inspectorii de poliție, polițiștii de frontieră și asistenții sociali. În aceeași regiune nu au șanse mari să se angajeze electricienii, mecanicii, liftierii, pomicultorii sau felcerii.
În nordul țării este nevoie de agenți de asigurări, ingineri, ajutoare de educator sau bucătari pe când psihologii, bibliotecarii, frizerii sau silvicultorii nu trezesc interesul angajatorilor din regiune. Conform bazei de date a ANOFM, în Republica Moldova sunt peste 10.000 de locuri de muncă vacante. Cele mai multe joburi disponibile sunt în capitala ţării, urmează Bălţi, Floreşti, Orhei şi Cahul.
Portretul angajatului ideal: Tânăr, cu experiență, vorbește limbi străine și muncește pe bani puțini
Specialiștii ANOFM spun că se confruntă uneori cu situații în care șomerii refuză mai multe locuri de muncă din diferite motive. „În Chișinău șomerii au mult mai multe oportunități decât în satele și orașele din țară, însă nu toate ofertele sunt cu salarii care să satisfacă necesitățile persoanelor. Se întâmplă să se găsească foarte repede de lucru atunci când cererea angajatorului se potrivește cu ceea ce poate oferi șomerul. Angajatorii nu trebuie să aibă cerințe atât de mari față de angajat, pentru că, într-adevăr, aceștia vor persoane tinere, cu experiență, cu studii, să cunoască limbi străine, să îndeplinească și alte cerințe decât cele de bază și toate acestea pe un salariu nu foarte mare”, mărturisește Ala Șupac.
De la începutul anului 2017 s-au aflat în registrele de șomaj ale ANOFM 2.601 șomeri care au rămas fără serviciu de 6 luni; 721 șomeri s-au aflat la evidență și n-au mai muncit de o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni; 336 șomeri n-au mai muncit de 12-24 luni și 37 de șomeri care n-au job de peste 24 luni.
Profilul șomerului moldovean
În anul 2017 în municipiul Chișinău au fost înregistrate 2.164 de persoane cu statut de șomer, dintre care 901 sunt femei. Cei mai mulți șomeri, mai exact 1.036 au între 30 și 49 de ani. Aproximativ 486 de persoane fără serviciu au între 16 și 29 de ani, iar 654 au între 50 și 65 de ani, ceea ce reprezintă 30% din rândul șomerilor din Chișinău.
Potrivit datelor furnizate de AOFM Chișinău, cei mai mulți șomeri din Capitală înregistrați oficial au studii superioare. Este vorba despre 527 de persoane sau 24% din rândul celor fără serviciu. Studii liceale sau medii au 523 de șomeri, studii gimnaziale – 489 de persoane, studii profesionale – 419 de șomeri, iar studii medii de specialitate au 194 de persoane fără job.
Singapore, statul fără șomeri
Șomerilor din Singapore le ia în medie 8 săptămâni să-și găsească de lucru, ceea ce reprezintă un record mondial. Urmează Hong Kong unde îți găsești un serviciu în 9-10 săptămâni, SUA acolo unde durează cam 3 luni până te angajaezi și Australia care este „codașa” topului, întrucât șomerii își găsesc aici un job în aproximativ 16 săptămâni.
CITIȚI ȘI: În sate nu mai este la modă să fii gospodar. Cum pot fi create locuri de muncă pentru țărani
Reducerea locurilor de muncă în Singapore poate fi la cel mai înalt nivel din 2009, însă datele oficiale arată că oamenii o duc oricum mai bine decât cetățenii altor state, scriu jurnaliștii de la Bloomberg. Cele mai recente cifre arată că Singapore rămâne una dintre țările în care se găsește un job foarte repede. Durata medie a șomajului pentru solicitanții de locuri de muncă din 2016 a fost de 8 săptămâni, mult mai puțin decât le ia șomerilor din Australia, de exemplu, să-și găsească loc de muncă.
Chiar și pentru persoanele în vârstă, imaginea este departe de a fi sumbră. În timp ce această categorie de persoane se confruntă cu cel mai mare risc de a-și pierde locurile de muncă în Singapore, la fel ca în majoritatea celorlalte țări, 98% dintre cei care au atins vârsta de pensionare și au mai mult de 62 de ani sunt angajați sau au primit propunerea de a se reîntoarce la muncă după ce au fost disponibilizați.
Planurile Guvernului pentru a diminua rata șomajului
Peste 1,2 miliarde de lei are de gând Guvernul Republicii Moldova să investească pentru a diminua rata șomajului din țară și a spori nivelul de ocupare a forţei de muncă. Cabinetul de miniștri a aprobat Planul naţional de acţiuni pe anul 2017 pentru implementarea Strategiei naţionale privind ocuparea forţei de muncă 2017-2021, iar printre scopurile autorităților se numără crearea oportunităţilor de angajare pentru toți cetățenii, dezvoltarea capitalului uman pentru ca aceștia să aibă șanse sporite să-și găsească un loc de muncă și valorificarea potenţialului migraţiei pentru o dezvoltare durabilă.
De asemenea, se dorește dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, extinderea reţelei de parcuri industriale și a celei de zone economice libere, astfel încât acesta să ofere mai multe locuri de muncă, în special în zonele rurale. În ceea ce privește consolidarea legăturii dintre piaţa muncii și sistemul de formare profesională din Republica Moldova, autoritățile se angajează să promoveze parteneriate active între școli și întreprinderi, să dezvolte serviciile de ghidare în carieră și să susțină activitățile de voluntariat.