Diaspora îi încurajează pe moldovenii din țară să iasă la protest

Guvernul încearcă să-i convingă pe moldovenii stabiliți peste hotare că sunt „resursa umană de aur a acestei țări”. Diaspora însă este pregătită să iasă la proteste și condamnă deciziile celor de la guvernare, în special adoptarea legii privind trecerea la sistemul electoral mixt.

Zilele Diasporei care au avut loc recent la Chișinău s-au desfășurat pe două fronturi. Pe de o parte, Guvernul Republicii Moldova a organizat o serie de ateliere de discuții cu membrii diasporei, pe de altă parte mai mulți moldoveni aflați peste hotare s-au întrunit în cadrul unui offline, organizați de ei înșiși, unde și-au exprimat clar nemulțumirea față de modificarea sistemului electoral.

Ce a făcut Guvernul

Zilele Diasporei în Republica Moldova se desfășoară deja de câțiva ani sub patronajul Guvernului în cea de-a doua jumătate a lunii august. Astfel, în acest an, pe 18 august, Guvernul a organizat o Zi a Ușilor Deschise în cadrul căreia reprezentanții Executivului nu au ratat șansa de a-și exprima regretul pentru că moldovenii sunt nevoiți să plece din țară.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmâc, a vorbit despre eforturile Guvernului de a implementa reforme în economie care i-ar determina pe moldoveni să se întoarcă acasă și să valorifice experiența acumulată peste hotare în domeniile strategice pentru țară. La rândul său, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, i-a descris pe membrii diasporei drept „resursa umană de aur a acestei țări”. Aceasta a mai spus că prin intermediul persoanelor stabilite cu traiul peste hotare, Republica Moldova poate prelua modelele altor popoare pentru a crea un stat puternic, viabil, „cu cetățeni mândri de țara lor”.

Guvernul a mai organizat o serie de sesiuni în cadrul cărora s-au discutat mai multe subiecte precum implicarea diasporei în dezvoltarea localităților de baștină, contribuția diasporei la dezvoltarea turismului, dar și oportunitățile de revenire și reintegrare a moldovenilor în țară. O altă inițiativă a Guvernului Republicii Moldova este organizarea taberei DOR – Diasporă. Origini. Reveniri, care a reunit în acest an 100 de copii moldoveni din 14 țări. Premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu aceștia pentru a-i îndemna să promoveze imaginea Republicii Moldova și să vorbească cu mândrie despre țara lor de baștină.

Diaspora îndeamnă moldovenii din țară să iasă la protest

Offline-ul desfășurat pe 19 și 20 august a fost organizat de comunitatea „Adoptă un vot” care s-a constituit inițial ca un simplu grup pe Facebook. Scopul a fost mobilizarea diasporei pentru participarea la vot pe 13 noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Grupul a adunat aproape 80.000 de membri și a devenit foarte popular în spațiul online. În cadrul evenimentului au fost organizate mai multe grupuri de lucru în domeniile mass-media, economic, social sau cultural.

Reprezentanții diasporei au adoptat, în cadrul aceluiași eveniment, o declarație cu privire la modificarea sistemului electoral în Republica Moldova. Această decizie a Parlamentului îi nemulțumește și îi îngrijorează pe moldovenii care locuiesc în alte țări.

„Condamnăm cu fermitate adoptarea legii 154 din 20 iulie 2017 prin care a fost schimbat în mod abuziv și defectuos sistemul electoral din Republica Moldova. Solicităm Parlamentului abrogarea neîntârziată a legii prin care a fost modificat sistemul electoral. Susținem ideea înaintării unei sesizări către Curtea Constituțională cu privire la verificarea constituționalității legii prin care a fost modificat sistemul electoral”.

Aceștia susțin și ideea organizării unui referendum legislativ privind abrogarea sistemului electoral mixt. În plus, moldovenii din străinătate i-au îndemnat pe cei de acasă să participe la protestul antiguvernare organizat de liderii PAS și PPDA, Maia Sandu și Andrei Năstase. „Facem un apel către toți cetățenii din țară și de peste hotare să se implice activ în organizarea și desfășurarea protestului de la Chișinău din 17 septembrie 2017 și acțiunilor similare de protest în țările străine unde sunt comunități de moldoveni”, au precizat membrii diasporei.

Rezoluția diasporei

La offline au participat moldoveni cu reședința în 19 state ale lumii care au adoptat și o rezoluție prin care își reiterează împotrivirea în fața corupției, sărăciei și a altor provocări cărora sunt supuși. Rezoluția conține obiectivele trasate după dezbaterile din cadrul grupurilor de lucru. „Grupul economic va face primii pași pentru crearea unui fond de investiții a diasporei și pentru implicarea diasporei în antreprenoriatul social. Grupul social va susține și dezvolta proiecte comune cu ONG-urile din Moldova, va elabora o bază de date a tuturor asociațiilor și ONG-urilor care activează în domeniu în țară și va crea relații de colaborare cu cele de peste hotare”, se arată în rezoluția votată în unanimitate de către participanții offline-ului.

CITIȚI ȘI: Moldovenii cu două pensii. Cum pot cei din diasporă să beneficieze de banii statului în care au muncit

De cealaltă parte, întâlnirile organizate de conducerea țării cu diaspora s-au încheiat fără o concluzie consistentă, rezoluții sau declarații. „Rezoluțiile se formulează de obicei atunci când are loc Congresul Diasporei. Acest eveniment are loc o dată la doi ani. Ultima dată a avut loc anul trecut, iar anul acesta s-au organizat Zilele Diasporei. Prin urmare, au fost organizate seminarii, consultări pe diverse subiecte cu reprezentanții diasporei”, explică Ghenadie Slobodeaniuc, consultant principal în cadrul Biroului pentru Relații cu Diaspora.

Cu sau fără o rezoluție adoptată, Guvernul susține că organizează manifestaţii dedicate diasporei, în scopul promovării dialogului cultural și economic cu cetățenii plecați peste hotarele țării și planificării unor acțiuni comune care să contribuie la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Planurile Guvernului pentru reintegrarea în societate a moldovenilor

În context, miercuri, 23 august, Guvernul a aprobat un plan de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea cetăţenilor Republicii Moldova reveniţi de peste hotare, prin care vrea să-i ajute pe moldovenii reveniți în țară să se reintegreze în societate prin îmbunătăţirea serviciilor de (re)integrare şcolară, a programelor pentru tineri şi vârstnici şi a implementării măsurilor de ocupare a forţei de muncă.