V-ați săturat de Dodon? Ia admirați-l pe Novac

În ultima vreme Igor Dodon domină nu numai agenda publică, dar și mințile moldovenilor. De voie, de nevoie, fiecare om din Moldova vorbește despre Dodon – unii îl ridică în slăvi, alții îl urăsc, al treilea grup i se închină mai ceva ca unei icoane, al patrulea e gata să-l izoleze de societate.

Mai există un grup care vrea să-l evite cu tot dinadinsul, să nu-i citească prostiile pe care le scrie pe Facebook, să nu-l vadă în fotografiile pe care și le distribuie indiferent unde s-ar afla (câteodată ai impresia că își va face un selfie pe fundalul inscripției „Iubesc Moldova eliberată” de pe pereții veceului din casa cumpărată cu banii împrumutați de la banca lui Plahotniuc) și nici să îi audă discursurile care se vor a fi pline de patriotism. Din acest grup de oameni fac parte și eu. Câteodată, ne iese să uităm de acest personaj și să ne vedem de viețile noastre. Dar această „relaxare” nu durează mult, pentru că în vizor apar alte personaje, de-alde Grigore Novac, Vlad Batrîncea, Vasile Bolea sau Bodgan Țîrdea – toți, unul ca unul.

Iată ce scria ieri unul din ei, ajuns contrar voinței sorții, deputat la Chișinău: „Exact trei ani au trecut de atunci cînd nici ploaia torențială nu ne-a oprit… Azi la fel vom serba ziua eliberări… Operatiunea Iași-Chişinău a scos Moldova din ghiarele romîno-fasciste…”.

Probabil, ghiara „romîno-fascistă” l-a zgârâiat pe Novac atât de tare încât altfel nu pot fi explicate luările sale de atitudine (?). Să admitem că Novac face parte din acei oameni care cred că Moldova a fost eliberată pe 24 august 1944 din ghiarele „romîno-fasciste”… dar, de fapt, nu mai admitem nimic. Dacă el n-a putut scrie corect cuvântul „gheara”, atunci este clar că e zgârâiat rău deputatu’, iar adevărul istoric îl poate tulbura prea tare.

Dar Novac nu se limitează numai la ghiara „romîno-fascistă”. El știe să dea și lecții jurnaliștilor. După ce șeful său și-a tras două posturi de televiziune de propagandă, a încheiat un pact de neagresiune cu Plahotniuc ca să nu fie atacat în campania electorală de alte posturi de propagandă, acesta a înțeles care e menirea unui jurnalist. Chiar a născut și două definiții pentru „jurnalist” și „pseudojurnalist”: „Журналист, этот ток который освещает событие как оно есть, то-есть простыми словами пишет правду какая бы горькая она не была… Псевдожурналисты, как правило пишет статейки под заказ, искажает суть, вырывает из контекста и т.д.”.

Nu înțeleg cât de socialist poți să fii ca să dai definiții și lecții jurnaliștilor care-și fac corect meseria? Desigur, îți permiți acest lucru când ești susținut de o armată de propagandiști. Când simți că adevărul spus de jurnaliști doare mai tare decât o zgârâietură de ghiară „romîno-fascistă”, atunci ești gata să naști orice definiție. Precizez că acest comentariu Novac l-a scris în contextul în care colega noastră de la Moldova.org Ana Gherciu s-a adresat consilierului lui Dodon pentru diaspora, Cristina Buga, în cadrul offline-ului „Adoptă un vot”, ca să-i transmită șefului statului să nu confunde propaganda cu accesul la informație. Asta după ce atât Dodon, cât și Novac, la fel ca întregul „popor” socialist din Parlament, s-au luat de organizațiile care au aplicat pentru granturi din partea instituțiilor americane sau europene. Au intrat „sub crîșa care aduce bani grei”, cum se exprimă deputatul plătit din bani publici Novac.

Amintesc că cel care nu mai poate ieși de sub ghiara „romîno-fascistă”, deși se bucură că cineva l-a eliberat de vreo 70 de ani, alături de restul deputaților socialiști care gândesc la fel, sunt plătiți din bani publici. Sunt plătiți gras, primesc adaosuri la salarii, indemnizații, bani pentru concedii, bani pentru deplasări, diurne și-ncă câte și mai câte (cacofonie obligatorie). Iar aproape 50% din alegători știu și rabdă toate aceste lucruri.

Tags from the story
,

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *