Regula spune că degustația corectă a unui vin începe cu alegerea paharului potrivit. Moldovenii ar putea bea vin și din cană, se știe, însă pentru somelieri și cei avizați în domeniu, aceasta este o crimă. Pentru a nu profana licoarea lui Bachus și a învăța cum se bea corect un vin, tot mai mulți moldoveni aleg să participe la degustații în grup organizate de somelieri cu experiență din Republica Moldova.
Un asemenea eveniment reprezintă o oportunitate pentru a învăța ritualul servirii unui vin, alimentele cu care se combină această băutură, dar mai ales o șansă de a-ți face noi prieteni. „Dacă iubim vinul, suntem toți prieteni!”, consideră somelierul Sergiu Gălușcă. Acesta a dezvăluit recent câteva din secretele producerii unui vin de calitate, în cadrul unei degustații într-un local din Chișinău.
Totul începe de la pahar
Aproximativ 55% din vinurile produse în lume sunt vinuri roșii. Alte 5% din producție revin vinurilor rose, iar 40% reprezintă producția de vinuri albe. „Din păcate sau din fericire, nu știu cum să numesc fenomenul, producerea vinurilor roșii crește. De ce se întâmplă asta? Pentru că piețe mari precum China, India sau Indonezia preferă vinul roșu”, povestește somelierul Sergiu Gălușcă. Explicațiile sale însoțesc gâlgâiala vinului turnat în paharele participanților la degustare. Primul pe lista celor șase vinuri care urmează a fi analizate, admirate și criticate este un Rkatsiteli produs de vinăria Unicorn. Vinul făcut din struguri Rkatsiteli este preponderent acid, dar echilibrat și are note picante, dar și arome florale. Până a trece însă la explicații detaliate despre cum se produce vinul și care îi sunt caracteristicile, somelierul dezvăluie care este cel mai important detaliu în degustarea unui vin. „Totul începe de la paharul potrivit”, punctează Sergiu Gălușcă.
Pahare mari pentru vinul roșu
Vinul roșu va fi întotdeauna servit într-un pahar cu o bază și o deschizătură mare. Pentru că vinurile roșii sunt de regulă mai intense, acestea au nevoie de mai mult aer astfel încât să-și declanșeze aromele. Așadar, fie că avem pe masă un Cabernet Sauvignon, o sticlă de Merlot sau Pinot Noir, aceste vinuri vor fi servite în pahare mari cu gura largă.
De cealaltă parte, un vin alb se servește în pahare mici cu o deschidere cât mai strâmtă. Astfel, aromele stau într-un loc compact mai mult timp și vinul nu-și pierde din savoare. Vinurile Sauvignon Blanc, Riesling sau Chardonnay, de exemplu, se toarnă în pahare cu o cupă strâmtă pentru a crea un fel de închisoare pentru arome.
Vinul alb își pierde ușor aromele
Somelierul Sergiu Gălușcă spune că vinul roșu se produce și se păstrează mai ușor decât cel alb. „Cel alb nu se oxidează și nu-și pierde calitățile atât de repede precum vinul alb. Cel roșu este mai amplu și are nevoie de mai mult timp să se deschidă, pe când vinul alb este foarte, foarte sensibil și își poate pierde repede potențialul aromatic”, spune somelierul.
Rând pe rând în paharele participanților la degustație au curs vinuri Rkatsiteli, Chardonnay, Cabernet-Merlot, Rara Neagra, Saperavi și Elixir, un vin dulce natural de desert. Pentru că acolo unde se bea, trebuie să se și mănânce bine, participanții au gustat din bucate care să se asorteze perfect cu băuturile servite. Ruladă de găină cu cașcaval, mousse de șalău cu baby morcov, costițe de porc pe pat de mere caramelizate și mousse de ciocolată – cu aceste preparate fine s-au delectat participanții.
Sergiu Gălușcă spune că până și vinificatorii se împart în două tabere: iubitorii de vinuri albe și iubitorii de vinuri roșii. „Un vinificator nu poate fi universal. El ori e de vin roșu, ori de vin alb. Sufletul său oricum trage mai mult într-una din aceste două direcții”, afirmă somelierul.
Când se culeg strugurii pentru vinurile seci și cele dulci
Strugurii pentru vinurile spumante se culeg la începutul lunii septembrie, iar cei destinați producerii vinurilor seci se culeg la mijlocul lunii. În același timp, pentru a obține un vin dulce natural strugurii se vor culege în ultimele zile ale lui septembrie. Așadar, pe lângă filozofie și sentiment, un pahar de vin conține matematică și o structură ce trebuie respectată. Pe lângă repartizarea clară în două categorii – albe și roșii – vinurile pot fi mai mult sau mai puțin aromate. De exemplu, un Chardonay este un vin semi-aromat care nu poate concura cu un Sauvignon sau Muscat, licori foarte aromate.
„Pentru a face un cupaj reușit se va îmbina un vin foarte aromat cu unul mai slab aromat. Atunci când amesteci două vinuri puternice, acestea intră în contradicție, tocmai pentru că au multe arome de oferit. Un cupaj corect se obține dintr-un vin mai puțin aromat, dar care are multă structură și unul foarte aromat pentru a oferi o senzație de post-gust”, explică somelierul.
Cât costă un butoi pentru vin
Astfel, Sergiu Gălușcă le amintește participanților la degustație că vinul e mai mult decât o băutură alcoolică, vinul este „un concept”. „Vinificația este o lume a descoperirilor și a secretelor. În acest domeniu se experimentează mult”, precizează specialistul. Acesta mai spune că poate să-și dea seama dacă o persoană se pricepe în ale vinului privind modul în care își agită licoarea în pahar.
O băutură prețioasă trebuie păstrată într-un recipient la fel de prețios. Sergiu dezvăluie că un butoi de calitate poate costa aproape 1.000 de euro. „Un butoi făcut la noi sau în România ajunge la 350 de euro, un butoi făcut din stejar american costă 400-500 de euro, iar un butoi din stejar francez de 225 de litri costă 800-900 de euro”, spune somelierul.