Limba română în Republica Moldova, la mâna lui Plahotniuc

Pentru ca limba română să fie introdusă în Constituția Republicii Moldova este nevoie de voturile deputaților din Partidul Democrat, însă aceștia nu sunt de acord cu această modificare. Liderul lor, Vladimir Plahotniuc, a dovedit însă în trecut că reușește să-i convingă pe colegii de partid să își schimbe ideile peste noapte în sens opus față de afirmațiile făcute cu puțin timp mai înainte.

Alineatul 1 al articolului 13 din Constituția Republicii Moldova poate fi modificat, având următorul conținut: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba română”, în loc de „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. Acest lucru se poate întâmpla numai dacă deputații din fracțiunea Partidului Democrat ar vota pentru acest lucru, fracțiunile PL, PLDM și grupul popular-europenilor dând deja asigurări că vor susține inițiativa. Socialiștii și comuniștii, care împreună au 31 de deputați în Parlament, sunt adepții ideii moldovenismului și, astfel, nu vor vota pentru modificarea denumirii limbii, precum au mai spus-o anterior.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a avizat pozitiv marți un proiect de lege constituțională în acest sens, semnat de 35 de deputați din fracțiunile PLDM, PL și grupul PPE. Curtea a menționat că referinţa la „limba română” ca limbă de stat este o situaţie de fapt constatată în însuşi textul Declaraţiei de Independenţă, care este actul fondator al statului Republica Moldova. „Indiferent de glotonimele utilizate în legislaţia de până la proclamarea independenţei, Declaraţia de Independenţă a operat o distincţie clară optând expres pentru termenul de «limba română»”, au mai subliniat judecătorii, amintind și despre hotărârea din 5 decembrie 2013 privind interpretarea acestui articol.

Modificarea din Constituție, una tehnică

Magistrații au mai precizat că inițiativa de modificare a articolului 13 din Constituție nu este o inițiativă obișnuită de modificare a Legii Supreme, ci una tehnică ce rezultă din obligativitatea executării hotărârii de acum 4 ani, acel document fiind obligatoriu pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice. Judecătorii Curții au mai spus că indiferent dacă această modificare tehnică va avea loc sau nu, limba română va fi limba oficială a Republicii Moldova, așa cum a interpretat Curtea în decembrie 2013, deoarece „hotărârile interpretative sunt texte cu valoare constituțională, fiind parte integrantă a Constituției”.

Limba, un punct de vedere al oamenilor

Președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, a reacționat în următorul minut de la apariția avizului Curții. Acesta a criticat decizia și a propus ca oamenii să aleagă denumirea limbii printr-un referendum. „Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, a scris Dodon pe Facebook. Tot el nu a uitat nici să sublinieze că „unii politicieni de dreapta se comportă ca mercenari cu soldă străină, iar scopul lor nedisimulat este adaptarea legii supreme a statului la proiectul unionist, de lichidare a identității moldovenești”.

Schimbarea denumirii limbii, fără sens

În septembrie, când deputații liberal-democrați au pregătit textul proiectului de lege, deputații democrați spuneau, prin gura lui Sergiu Sîrbu, că modificarea sintagmei „limba moldovenească” în „limba română” „nu prea are sens din punct de vedere juridic”.

CITIȚI ȘI:

Majoritatea deputaților nu vor Limba Română în Constituție

Integrarea europeană, mai importantă decât limba română

Deputatul democrat și-a argumentat poziția prin faptul că „acestă modificare nu este relevantă, deoarece juridic problema este deja rezolvată de către CC”. „Noi vom insista pe o modificare mult mai relevantă la moment, în special pe introducerea în Constituție a orientării europene ca vector de dezvoltare a țării și sperăm foarte mult ca și colegii din alte fracțiuni ne vor susține”, a mai dăugat Sîrbu.

Până în acest moment, se știe sigur că deputații din fracțiunile PLDM, PL și cei din grupul PPE vor vota pentru modificarea articolului 13 din Constituție:

Din expunerea Curții, ne-am convins că proiectul de modificare a art. 13 din Constituție poate fi înaintat în Parlament, supus procedurii parlametnare, fără a aștepta cele 6 luni din regulamentul cu privire la modificarea Constituției. CC a confirmat că hotărârea din decembrie 2013 trebuie să fie executată. În timpul apropiat îl vom înregistra în Parlament. Astăzi a fost făcut un prim pas pentru stabilirea unui adevăr istoric – Tudor Deliu, deputat PLDM.

În căutarea „acelei voințe politice”

Avizul de astăzi al Curții ne oferă o șansă istoricăsă depășim acest impas identitar în care se află Republica Moldova din cauza denumirii limbii incluse în Constituție. Acum avem toate premisele legale să modificăm articolul 13, ne mai rămâne doar să găsim acea voință politică în Parlament – Valeriu Ghilețchi, deputat PPE.

Sperăm că în Parlament vor fi acele voturi necesare pentru a susține modificarea Constituției – Valerian Bejan.

Limba, un element științific, dar și politic

Cea mai controversată și discutată declarație, din 2000 încoace, legată de denumirea limbii de stat a Republicii Moldova îi aparține lui Marian Lupu, deputat democrat, fost lider al PD și fost ministru al Economiei în perioada 2003-2005. În anul 2010, la Pro TV Chișinău, în cadrul emisiunii „În profunzime”, Lupu a declarat că „din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”. Peste 2 ani, acesta a revenit la subiect: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.

În anii ’90, dar și în anii guvernării comuniștilor s-a discutat despre faptul că „nu e importantă limba pe care o vorbim, ci e important să avem ce pune pe limbă”.

CITIȚI ȘI:

Președintele Republicii Moldova: „Sunt român și vorbesc limba română”

Conform recensământului din anul 2014, 52,7% din respondenți au afirmat că vorbesc limba moldovenească, 23,2% – limba română.