Curtea Constituțională de la Chișinău urmează să se pronunțe astăzi asupra demersului majorității parlamentare, controlată de PD, de a înscrie imperativul integrării europene în legea fundamentală.
curtea constitutionala a moldovei
Noi avantaje pentru judecătorii Curții Constituționale, într-un proiect de lege avansat de Guvern
Partidul Democrat mai pregătește o reformă care să-i împiedice pe socialiști să-și ducă la bun sfârșit unele promisiuni. De data aceasta vizează judecătorii Curții Constituționale, despre care atât PSRM, cât și Igor Dodon au spus că vor fi trași la răspundere penală pentru ultimele decizii. Astfel, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege potrivit căruia timp de aproape un deceniu componența Curții nu va putea fi modificată.
Limba română în Republica Moldova, la mâna lui Plahotniuc
Pentru ca limba română să fie introdusă în Constituția Republicii Moldova este nevoie de voturile deputaților din Partidul Democrat, însă aceștia nu sunt de acord cu această modificare. Liderul lor, Vladimir Plahotniuc, a dovedit însă în trecut că reușește să-i convingă pe colegii de partid să își schimbe ideile peste noapte în sens opus față de afirmațiile făcute cu puțin timp mai înainte.
Dodon, Filat, Sârbu, Voronin, printre criticii Curții Constituționale: „O să vă prindem noi”
Judecătorii Curții Constituționale de la Chișinău au fost criticați în repetate rânduri de către politicienii moldoveni pentru deciziile luate în privința… altor politicieni. Curtea Constituțională a fost acuzată de „lașitate”, de faptul că „este condusă de cetățeni români” sau de faptul că ia decizii politice.
Cinci argumente ale liberalilor pentru anularea sistemului electoral mixt
Deputații din Partidul Liberal au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită anularea totală a legii nr. 154 prin care Parlamentul a introdus sistemul electoral mixt în Republica Moldova. Aceștia cred că sistemul mixt este o „cârpire” care încalcă Legea Supremă a țării și principiul votului egal. Liberalii Mihai Ghimpu și Valeriu Munteanu au explicat … Citește mai mult
Parlamentul ignoră Curtea Constituțională – un risc pentru corectitudinea desfășurării următorului scrutin
Legislația electorală din Republica Moldova trebuie schimbată nu doar în ceea ce privește modalitatea de alegere a deputaților. În decembrie 2016 Curtea Constituțională a obligat Parlamentul să facă șase modificări esențiale în legislație care să asigure desfășurarea viitoarelor scrutine fără abateri. Deputații au avut la dispoziție 3 luni pentru a le realiza. Aceștia însă au ignorat judecătorii, lăsând subiectul pe seama liderilor PD și PSRM care insistă doar pe modificarea sistemului electoral în unul uninominal sau mixt.
Europenii laudă activitatea Curții Constituționale a Republicii Moldova
Curtea Constituțională din Republica Modova este una dintre cele mai perseverente din întreaga Europă, susține Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția care se află la Chișinău zilele acestea pentru a participa la conferința internațională privind evoluția controlului de constituționalitate în Europa. Oficialul a reiterat sprijinul pe care europenii îl oferă Republicii Moldova în materie de control constituțional.
Guvernul Filip a pregătit o nouă atribuție pentru Dodon la Președinție. Care va fi impactul acesteia
Președintele Republicii Moldova va avea o nouă atribuție – să numească un judecător la Curtea Constituțională. Un proiect de modificare a Constituției aprobat de Guvernul Filip prevede ca la Curtea Constituțională să activeze șapte judecători, nu șase câți sunt în prezent. Dacă modificarea va fi acceptată de Parlament, socialistul Igor Dodon ar putea fi primul președinte care numește un judecător la Înalta Curte.
Alexandru Tănase: Nu există un proiect unionist și nici politicieni care să-l asume
La București și Chișinău nu există partide politice influente care ar avea un proiect bine pus la punct privind unirea Republicii Moldova cu România, crede președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
La ce ne trebuie un președinte „ales de către popor”?
În orice țară normală, revenirea la alegerea directă a șefului statului ar fi fost salutată sau cel puțin acceptată de opinia publică și de o bună parte a societății. În Republica Moldova, însă, contestatarii Hotărârii Curții Constituționale nr. 7 din 04.03.2016 sunt extrem de vocali și par majoritari în raport cu cei care o aprobă. Asta deși a fost satisfăcută principala revendicare a maselor protestatare, evitându-se perpetuarea crizelor instituționale și politice.