Belgia, Suedia sau Marea Britanie sunt câteva dintre țările în care tinerii moldoveni aleg să studieze, deoarece acolo găsesc oportunități educaționale și șanse mari de dezvoltare profesională. Chiar dacă în ultimii ani se vorbește despre întoarcerea tinerilor școliți în străinătate pentru a contribui la dezvoltarea țării noastre, moldovenii instruiți peste hotare spun că dorința lor de creștere profesională nu este compatibilă cu mediul de afaceri din Republica Moldova.
La Chișinău a avut loc miercuri, 27 decembrie 2017, a 5-a ediție a Galei Studenților Originari din Republica Moldova (GSORM). Am fost acolo să vorbesc cu tinerii moldoveni care-și fac studiile la cele mai de elită instituții de învățământ din Europa, SUA sau Japonia. Dacă anul trecut studenții moldoveni din străinătate îmi spuneau că s-ar reîntoarce în Republica Moldova doar în anumite condiții despre care am scris în articolul „Învățând capitalismul. De ce studenții moldoveni care învață în Occident ar dori să revină în țară”, atunci cei cu care am vorbit la GSORM 2017 spun că nu intenționează să vină acasă, iar alții ar alege să se oprească în România în detrimentul Republicii Moldova.
De ce ezită tinerii să revină acasă
Victor Juncu învață obstretică și ginecologie la Bruxelles. Are o bursă pentru studii de masterat, se află în Capitala Belgiei de 14 luni și intenționează să-și echivaleze diploma de licență obținută la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Are un viitor promițător, se simte bine printre străini și nu vrea să revină în Republica Moldova. „Rămân după graniță. Sper că la Bruxelles. Nu atât din considerentul economic, dar pentru echipă, lucru, atitudinea dintre colegi, ajutorul reciproc dintre doctori etc. Acolo te găsești într-un mediu în care ești susținut, ajutat, învățat, pe când aici ești într-un mediu care merge în descreștere”, susține tânărul medic.
Constantin Copăceanu și-a luat zborul din casa părintească pe când avea doar 13 ani, deoarece a mers să studieze la Iași, apoi la București, România. De 5 ani se află în orașul Lund din Suedia, acolo unde a urmat Facultatea de Politici Economice Internaționale, iar în prezent lucrează într-un centru științific. Tânărul basarabean îmi spune că suedezii au reguli nescrise, sunt introverți, iar asta-i face să fie mai puțin prietenoși cu străinii, dar până la urmă a reușit să se integreze în Suedia datorită implicării în diverse cluburi studențești. Întrebat dacă vrea să revină acasă, Constantin răspunde mai în glumă, mai în serios: „Viitorul e incert. Nu știu dacă revin sau nu în Republica Moldova. Cel mai probabil m-aș întoarce în România, deoarece mediul de afaceri este dinamic. În Suedia glumesc cu oamenii care înțeleg domeniul financia-bancar: Moldova este foarte bună în sistemul bancar. Aștept 20 de secunte până ei se dumeresc și apoi continui gluma: noi avem servicii bune de spălare de bani. Ei se amuză, dar prin asta vreau să spun că în Moldova corupția este mare. Am întâlnit oameni de afaceri care-mi spun că în Moldova este prea mare efortul de a da mită decât să te ocupi de afacere”, povestește Constantin.
Integrarea unui tânăr în Suedia
Ceea ce spune Constantin o spun și alți tineri moldoveni care au studiat în străinătate și au ales să muncească tot printre străini. Augustin a plecat din Republica Moldova în urmă cu 5 ani. A studiat în România, după care a făcut masteratul în domeniul tehnologiilor informaționale în Suedia. În prezent, tânărul lucrează într-o companie IT tot în Suedia. „Rămân acolo. Nu știu dacă pentru toată viața. În Suedia sunt multe companii care creează servicii și produse de IT care valorează milioane de euro. Pe când în Moldova, majoritatea firmelor de IT lucrează prin outsourcing. Condițiile sunt favorabile pentru dezvoltarea unei afaceri”, răspunde Augustin.
Tânărul se arată deranjat de condițiile meteo mai puțin favorabile din Suedia, deoarece acolo mai tot timpul plouă. Însă îi plac suedezii care, după cum îi descrie el, sunt politicoși, amabili și evită situațiile de conflict. Chiar dacă i-a fost greu să se integreze în Suedia, deoarce localnicii sunt reticenți cu străinii, Augustin afirmă că-i înțelege, deoarece „la ei sunt foarte mulți străini. Dar sunt amabili și e ușor să socializezi cu ei. Autoritățile din Suedia asigură un nivel de trai decent pentru toți. Chiar dacă cineva lucrează la un job mai „jos” oricum are un salariu care-i asigură un trai destul de bun”, concluzionează Augustin.
„Frica este o iluzie”
Ruxanda Cheibaș este o tânără care compune muzică din fragedă copilărie. Deși părinții o vedeau în politică, Ruxanda a ales să studieze Filosofia la Cluj-Napoca, România, și muzica comercială la Londra, în Marea Britanie. Locuiește la Londra unde învață despre cum se scriu genurile de muzică din ultimii 100 de ani. „Eu studiez cum se compune muzica, cum se creează, cum s-o apreciez și aspectele care țin de vocal, sunet etc.”, povestește Ruxanda.
Tânăra basarabeancă încă nu a hotărât ce fel de muzică vrea să scrie în viitor, dar știe că genul ei de suflet este muzica indi-pop. „Eu scriu orice gen de muzică, însă genul meu e indi-pop, deoarece îmi pune personalitatea în evidență”, consideră Ruxanda. Acesta visează că într-o zi va scrie muzică pentru Republica Moldova.
Odată ajunsă la Londra, Ruxanda îmi spune că și-a depășit frica de competitivitate. Anxietatea de performanță sau frica de eșec este atunci când cineva consideră că nu este suficient de bun în ceea ce vrea să facă. „Am depășit această frică. Neștiința provoacă frică, iar dacă te adâncești în studii – îți dai seama că frica e doar o iluzie”, spune cu încredere Ruxanda Cheibaș.
Gala Studenților Originari din Republica Moldova este un proiect organizat de diasporă cu scopul identificării și promovării studenților moldoveni care au obținut rezultate remarcalbile în cadrul universităților internaționale. În acest an, s-au înscris 140 de studenți dintre care 54 au trecut preselecția și au fost evaluați de juriu. În final au fost premiați 22 de tineri la categoria licență, master și doctorat.
Cred ca spectrul revenirii la Rusia (sau talpa ruseasca) intr-o forma sau alta ii tine pe acolo. Dodon si ortacii sai fascisotizi de sorginte pravo sunt argumente clare ca creierii maldavanilor de prin RM nu au evoluat si pot tine RM unde si cam cum o vor. Dodon nu a venit de capul lui und este acum ci a fost propulsat de o parte a societatii maldavane care se pare ca este inca destul de numeroasa si cu ceva putere de decizie. Codul audio-video, reformele de tip european, apropierea spirituala de RO, limitarea influentei si propaganei de orice fel din Rusia , iesirea din CSI eau lucruri care trebuiau sa se intimple de mult timp si unele nici acum nu sunt implementate. Acestea erau formatoare de creieri si opinii sanatoase in societate. Repercursiunile sunt vazute mai sus in articol si cu un impact pe termen lung in contributi la societate pe ansamblu al unui element valoros al populatiei care a decis sa plece majoritar definitiv de prin RM. Venire lui Dodon (sau a unuia de teapa lui) prin politica RM si probabil a acolitilor lui de tip pravo sunt vesti foarte chiar foarte proaste referitoare la „statalitatea” RM tinind cont ca singurul sponsor$ al statalitatii RM este UE (RM ramine dupa 30 de ani de asa zisa independenta pe perfuzii$ masive ca sa existe). Cu asemenea „elita” politica de orientare pravo fascistoida tip evul-mediu UE isi va lua mina de pe acest asa zis stat si probabil fie va cadea in anarhie totala sau in ghiarele Rusiei (gen Donetsk si Lugansk) – asta-i un calcul ce-i tineri si-l pot face relativ usor deci decizia lor sa plece fara sa se uite in spate.
copii nostri vor fi fericiti in sträinätate , dar nepotii ne vor blestema….