Meniu Închide

Viitorii profesori abia așteaptă să emigreze din Republica Moldova

Cariera de profesor nu mai este atractivă pentru tineri din cauza salariilor mici și a lipsei de perspectivă. Candidații la Universitatea Pedagogică din Chișinău se înscriu la studii pentru cazare și burse, dar visează să părăsească Republica Moldova.

Sursa foto
Sursa foto

Salariile medii de 3.900 lei moldovenești lasă școlile din sate fără cadre didactice: doar 360 de absolvenți merg anual la catedră – fiind nevoie însă de circa 1200 de noi profesori. Majoritatea se îndreaptă spre studierea limbilor străine, o trambulină pentru emigrare.

Tinerii caută limbile străine înaintea emigrării

Zeci de tineri au călcat pragul Universității Pedagogice „Ion Creangă” în încercarea de a deveni profesori. Pe Elena am văzut-o pe scările universității: își depuse documentele și pentru asta venise dis-de-dimineață din Rezina. Ne spune că bursele și căminele universității au fost în lista de priorități la alegerea făcută, în plus, îi plac mult limbile străine. În privința salariilor este cam sceptică: „Cred că toți cunoaștem ce salarii au pedagogii. Am intenția să studiez anume limbi străine, deoarece cu limbi străine am multe oportunități să plec peste hotare. Dacă se oferă oportunitatea să plec peste hotare, de ce nu?”


Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada 2015-2016, în sistemul educațional au activat în total 39.112 cadre didactice, iar salariul mediu în domeniul învățământului pe luna mai 2016 a fost de 3908,7 lei – aproximativ 177 EURO. Doar 360 de absolvenți din 2.700 au mers la catedră, în condițiile în care există 1.200 posturi libere de profesori.


O altă Elena examinează atent foile cu specialitățile pe care le oferă universitatea. Spune că a venit tocmai de la Soroca: „Îmi place psihologia, pedagogia. Vreau să lucrez cu copiii. Mă văd în calitate de profesoară”. Cum privește viitorul și anume salariile, dă din umeri, dar spune că se va descurca în vreun fel: „Salariile? Nu știu… Depinde cum lucrezi, câte merite ai. Cred că o să mă descurc”.

Pe holul universității, toate băncile sunt ocupate de viitorii studenți care își completează fișele de admitere. O parte dintre ei speră să obțină un loc la buget și la cămin. Astfel, vor avea mai puține cheltuieli. Mariana a venit cu o prietenă și spune că a venit aici pentru că vrea să fie profesoară de istorie sau limbă franceză. Încă nu s-a decis. Pentru Mariana perspectivele nu contează: „Faptul că lucrezi în domeniul în care îți place nu e numaidecât să vezi perspective mari. Ce ține de salariu, nu știu, dar nu fac studii pentru salariu.”

O mamă împreună cu fiica ei completează în grabă formularele de admitere: „Vrem să alegem Facultatea de Limbi Străine, limbile engleza și italiana. Și la Universitatea de Stat am fost. Depunem documentele oriunde”.

Indiferență față de salarii

Ce ține de viitoarele realizări și salariile care le vor asigura existența, tinerii absolvenți nu prea au idee. Alexandra, o candidată din Cahul, este plină de optimism. Pentru ea, salariul și perspectivele par să nu o sperie, spune că îi place mult să picteze și de aceasta a decis să învețe aici. Ne relatează că nu a rămas la Cahul pentru că nu și-a găsit specialitatea pe placul ei și după cum spune ea, puțini aleg să rămână acolo să studieze – „O să aleg designer sau creator de modă. Încă nu m-am decis. În privința salariului, încă nu m-am gândit”.

Pe Nina, la fel, viitorul nu prea o interesează. „Vreau să aleg Limba și literatura română și engleză. Nu știu ce perspective sunt, sunt încă confuză la început. Dar vorba ceea, până nu încerci, nu știi,” spune ea.

La Universitatea Pedagogică l-am cunoscut și pe un fost masterand, care a venit împreună cu sora sa pentru a o ajuta să-și depună actele. El spune că în urmă cu câțiva ani a făcut masteratul în managementul educațional și acum lucrează în calitate de director de gimnaziu în satul Căbăiești, raionul Călărași. Spune că nu s-a gândit vreodată să activeze în domeniul educațional, dar pesemne că asta i-a fost sortit. „Inițial, mi-am dorit să termin o facultate de drept, dar dat fiind faptul că concursurile erau cam mari, am depus actele la Facultatea de Istorie din cadrul Universității de Stat, cu gândul că cândva am să mă transfer la drept. Acolo am făcut licența și mai apoi am continuat masteratul aici”, menționează Denis Crudu. Întrebat ce salariu are și ce perspective, nu s-a arătat prea entuziasmat. “Salariile le știți care sunt. Perspectivele nu sunt prea mari. Vedeți că în ultima perioadă e comasarea instituțiilor de învățământ, sunt din ce în ce mai puțini elevi”, menționează el. Pentru a-și menține existența, spune că mai are și alte ocupații în afara de muncă.

Deocamdată există candidați

Potrivit secretarei responsabilă a comisiei de admitere, Gabriela Topor, deocamdată, numărul studenților în primele zile de admitere e același ca în anii trecuți. „Este prematur să spunem dacă numărul studenților s-a micșorat sau s-a mărit, pentru că abia suntem în a doua zi. Vom vedea ce va fi la finalul admiterii. Dacă comparăm statistica cu anul trecut, în primele două zile suntem cu o mică creștere. Anul trecut am avut 104 persoane la ciclul doi, anul acesta 106. Până acum s-au înregistrat aproximativ 700 de studenți”, menționează ea.

Gabriela Topor susține că această creștere ar avea loc datorită micșorării termenului de depunere a actelor, fapt ce i-a grabit pe studenți să fie mai interesați în această perioadă. Întrebată ce perspective au tinerii după ce absolvesc o facultate și câți se angajează în câmpul muncii, ea spune că o problemă e lipsa profesorilor la sate.

„Ce perspective sunt? Astăzi nu sunt profesori în școlile rurale. Astăzi au nevoie școlile de profesori, de cadre tinere, energice. Cu părere de rău, sunt în școli profesori care depășesc vârsta sau se apropie de vârsta de pensionare. La țară se duc puțini tineri. Salariul lasă de dorit. În schimb în orașe tinerii mai ușor acceptă să lucreze ca profesori, cu toate că salariile sunt aceleași, de două mii jumate, trei mii de lei. Se angajează în câmpul muncii circa 50 la sută din absolvenți”, susține ea.

În topul celor mai solicitate specialități sunt: limbi străine, pedagogie în învățământ primar, psihopedagogia specială, designer interior și designer vestimentar. Secretara responsabilă a comisiei de admitere susține că s-au mărit prețul contractelor la specialitățile cele mai solicitate în comparație cu anul trecut. La unele au rămas aceleași. La limbi străine și învățământ primar au fost majorate taxa contractului până la 500 de lei. Astfel, cel mai mare contract este de șase mii de lei la Facultatea de Limbi Străine. Prima etapă de admitere va dura până pe data de întâi august. Urmează încă două etape. Ultima etapă se va încheia pe data de 27 august, dar va dura până pe 31 august.

Absolvenții nu merg să-și ocupe catedrele

Recent, Ministerul Educației a informat că pentru anul de studii 2016-2017 sunt necesare 1.252 noi cadre didactice. Dat fiind faptul că în promoția 2016 în instituțiile de învățământ superior, la specialitățile pedagogice au absolvit 1428 de persoane, iar în colegiile pedagogice 396 de absolvenți, Ministerul Educației apreciază că deficitul de cadre poate fi acoperit. Însă în realitate foarte puțini absolvenți aleg să urmeze o carieră didactică.

Potrivit președintelui Consiliului General al Sindicatului Educației și Științei al Republicii Moldova, Dumitru Ivanov, deficitul de cadre va fi acoperit doar atunci când tinerii specialiști vor fi angajați în câmpul muncii cu un salariu decent. „Cel puțin un începător trebuie să aibă cinci mii de lei. Atunci el știe că dacă el nu își caută de treabă, pe dânsul îl mătură și vine altul în loc. Nu vreau să dramatizez, dar este o situație precară. Și dacă noi ne facem că îi plătim, ei se fac că lucrează, și copiii se prefac că învață. Din aproximativ 2700 de absolvenți la profilul pedagogic, se angajează vreo 360, și din acest număr 80 de procente toate sunt gravide. Iar după ce au născut se gândesc să plece la muncă peste hotare”, suține el.

Dumitru Ivanov mai spune că cu cât mai multă populație de vârstă pensionară activează, cu atât mai mult tineri pleacă peste hotare. „Viitorul republicii Moldova este în borta de la covrig. Trebuie de făcut multe schimbări, și guvernarea trebuie să fie preocupată de problemă. Întâi de toate țineți cont că avem angajați 23 de procente de pensionari. Ministerul Educației dacă nu-i numără pe aceștia, înseamnă că greșesc amarnic. Angajarea trebuie să fie dublă. Cu un așa salariu, nu se poate de trăit. Profesia nu va fi căutată”, menționează el.

O altă problemă ar fi că tinerii trebuie singuri să-și caute gazde. „Tinerii nu au nici perspective și nici interes. În pofida faptului că școala nu le dă gazdă unde să trăiască, ei trebuie să găsească singuri. La începutul anilor 70, când am absolvit institutul pedagogic, primarul avea grijă unde o să trăiesc. Primarul îi plătea lui moș Andrei pentru spațiu, și moș Andrei a avut grijă ca eu să mă simt bine, acolo, la dânsu. Această problemă ar trebui rezolvată prin lege”, susține el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.