Mihai Ghimpu, candidatul unionist

Liderul Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, se poziționează drept un liberal ca orientare politică, iar principalele sale obiective sunt integrarea Republicii Moldova în UE, NATO și unirea românilor. Acesta este în politică începând cu anii 80, odată cum s-a intensificat Mișcarea de Eliberare Națională.

Președintele PL, Mihai Ghimpu este al doilea candidat înregistrat la Comisia Electorală Centrală la funcția de președinte al țării.

Drumul lung de la judecător în URSS până la președinte în RM

Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951 în satul Colonița din municipiul Chișinău, în familia Irinei și al lui Tudor Ghimpu. A absolvit Școala nr.1, or. Chișinău (actualmente Liceul “Gheorghe Asachi”). Acesta spunea că la finisarea liceului visa să se facă actor sau medic.

În anul 1972, după ce şi-a încheiat serviciul militar, Mihai Ghimpu, la vârsta de 21 de ani, s-a angajat ca lucrător simplu la Uzina de Frigidere din Chişinău. Tot în același an, Gheorghe Ghimpu, fratele mai mare a lui Mihai Ghimpu, a fost condamnat la șase ani de pușcărie. Gheorghe Ghimpu a pledat pentru desprinderea Moldovei de Uniunea Sovietică și unirea cu România.

Peste doi ani, Mihai Ghimpu a decis să urmeze cursurile de drept la Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Chișinău, unde a învățat șase ani (1974-1980). Până în 1980, a fost la USM, la secţia frecvenţă redusă şi a lucrat ca depanator de gaze la o uzină din Chişinău.

După finisarea studiilor, s-a angajat în calitate de jurist la mai multe companii, în 1978, anul în care s-a întors Gheorghe Ghimpu din lagărul din Siberia. Până în 1990 a lucrat ca jurist, şef al secţiei juridice la diferite întreprinderi de stat din Chişinău. În 1984-1985 – judecător la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău. Mihai Ghimpu cunoaște limbile română, rusă și franceză.

Cariera politică

Mihai Ghimpu a participat, în 1988, la fondarea Mişcării democratice – Frontul Popular din Moldova (FPM), iar, ulterior, a devenit preşedinte al Comitetului Executiv al FPM. În perioada 1990-1998 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Acesta a pus umărul la fondarea Congresului Intelectualităţii (CIRM) și a devenit vicepreşedinte şi secretar executiv al Congresului Intelectualităţii (Partidul Forţelor Democratice). Ghimpu a devenit președinte al Partidului Liberal în anul 1998. Din 1998 până în 2009 a fost avocat, fondator şi şef al biroului asociat de avocaţi “Credo”.

Ulterior, acesta devine consilier în Consiliul Municipal Chişinău, preşedinte al Fracţiunii PL în Consiliul Municipal Chişinău și preşedinte al consiliului, inde a activat doi ani, în perioada 2007-2009. Din luna aprilie 2009 până în decembrie 2010 accede din nou în Parlament în calitate de deputat și devine președintele Legislativului. A fost și un an președinte interimar (din 11 septembrie 2009 până la 28 decembrie 2010). În 2010 – co-fondator al Forumului parlamentar al Comunităţii Democraţiilor (Vilnius, Lituania).

Averea lui Ghimpu

Venitul lui Mihai Ghimpu pentru anul 2015, fără cîștigul soției, a constituit circa 965 896 de lei. Cea mai mare parte a venitului lui Mihai Ghimpu a provenit din dividentele din compania SRL „Eurasim” (741200 de lei). Acesta mai este proprietar a unui automobil modelul Mercedes C-180 din anul 2005 pe care l-a cumpărat în 2008. Valoarea automobilului a fost estimată la 105 000 lei.

Ghimpu are în posesie un apartament dobândit în anul 1993, cu suprafaţa de 63 de m.p. în municipiul Chişinău, valoarea căruia este de 580 570 de lei. Familia Ghimpu a mai cumpărat un apartament mai spațios (160,7 m.p.) în anul 2014, prețul căruia este 1 420 0449 de lei.

Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a donat formațiunii pe care o conduce 810 850 lei, potrivit raportului financiar al partidului, depus la Comisia Electorală Centrală, suma care este mai mica cu circa 155 000 de lei decât venitul său pentru anul 2015.

Anterior, Ziarul de Gardă a scris că firma unui partener de firmă a lui Ghimpu a obți­nut șase con­tracte cu sta­tul în valoare totală de peste 14 mili­oane de lei într-un an și jumătate. În mare parte contractele au fost semnate cu întreprinderile de stat care se află sub administrarea Partidului Liberal. Astfel, Vea­ce­slav Ceban, unul din par­te­ne­rii din acest SRL ai lide­ru­lui PL, este fon­da­tor, împre­ună cu Vasile Popescu, la firma „Get Pre­mium”. Fir­mele „Euro­sim” și „Get Pre­mium” nu au doar fon­da­tori comuni, ci și adresă comună, pe str. Bucu­rești 87, acolo unde a fost ante­rior sediul PL-ului con­dus de Ghimpu.

Cum a fost caracterizat de alții

Mihai Ghimpu a fost cel mai mult apostrofat de către liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. Acesta l-a numit pe Ghimpu „trădător de Patrie” pentru că nu a votat în Parlament demisia ex-guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu.  „Ghimpu, ești așa de păcătos că mai bine închide fortocika (oberliht), să nu te tragă curentul, pe tine și pe nepotul tău. Voi nu doar că furați țara, dar o și vindeți. Trădători ai patriei”, a spus Voronin, în martie 2016. Anterior, Vladimir Voronin, de nenumărate ori a menționat despre starea psihică a lui Mihai Ghimpu, menționând că avut „trei operații la cap”. Spre exemplu, în loc de Mihai Ghimpu îl numea „Michelle de schizofrenie”.

Ghimpu a fost și lăudat de către vice-premierul rus, Dmitri Rogozin, care i-a apreciat curajul, când liderul PL s-a împotrivit deschiderii consulatului rus la Tiraspol pentru că s-ar „clătina AIE”. „Un politician foarte îndrăzneț și prevăzător este acest Ghimpu”, a scris Rogozin pe atunci.

Program politic

Mihai Ghimpu susține că astăzi Partidul Liberal este succesorul politic al Mişcării de Eliberare Naţi­onală. Partidul Liberal, condus de Ghimpu, optează pentru integrarea RM în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică și în Alianţa Nord-Atlantică. Totodată, acesta cere retragerea armatei şi a arsenalului militar al Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, stabilit în regiunea transnistreană.

Partidul Liberal se prezintă drept este o formaţiune politică liberală, care militează pentru respec­tarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pentru conso­lidarea democraţiei, a statului de drept şi a economiei de piaţă. Acesta pledează pentru „adevărul privind identitatea noastră naţională, culturală şi europeană”, dar și pentru „împlinirea idealului bisecular de unitate naţională”. Totodată, unul din obiectivele Partidul Liberal este respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii Republicii Moldova.

Evoluție în sondaje de-a lungul timpului

Potrivit Barometrului de Opinie din luna aprilie 2016, realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), Mihai Ghimpu, a ocupat locul 10 (cu 0.6%) la capitolul încrederii din partea populației. Ghimpu a ajuns pe locul 11 în raiting-ul cu privire la încredere, acumulând 1%, în decembrie anului 2015. Acesta a avut rezultate mai bune, în primăvara anului 2015, plasându-se pe locul 6, cu 3,2% de încredere. Anul 2014 s-a finalizat pentru Ghimpu cu locul 8 (2% de încredere), dar s-a început cu locul 6 cu 3%.

Conform răspunsurilor, din aprilie 2013, Mihai Ghimpu a fost plasat pe locul 5 cu 2,3% de încredere. În urma răspunsurilor la aceeași întrebare, în noiembrie 2013, Ghimpu a acumulat 1, 8% de încredere și a ajuns pe locul 6. În luna mai anul 2012, Ghimpu a avut un scor egal cu președintele Nicolae Timofti – a câte 4% de încredere fiecare, iar peste jumătate de an, în noiembrie, a ajuns până la locul 5 cu 2,5% de încredere. Cu un an în urmă, în luna mai 2011, în Ghimpu aveau încredere 5% din respondenți, iar în noiembrie aceasta a scăzut din nou până la 3,5% (locul 6).

Aproximativ același rezultat Ghimpu a acumulat și în mai 2010 – 3,4%, iar în noiembrie – 4,8% (locul 4). Mihai Ghimpu a ocupat funcția de Președinte al Parlamentului (august 2009 – decembrie 2010), dar a asigurat și interimatul funcției de președinte al țării ( septembrie 2009- decembrie 2010).

Institutul de Politici Publice a realizat trei Barometre de Opinii Publice în anul 2009, în martie, iulie și noiembrie. Astfel, în martie, iulie 2009 Mihai Ghimpu nu a fost plasat în ecuații reprezentative, în schimb Dorin Chirtoacă era cotat destul de semnificativ. Abia în noiembrie 2009, Mihai Ghimpu apare printre primele nume ale politicienilor la capitolul de încredere, cu 1% (locul 6).

Spectrul politic

Partidul Liberal s-a declarat drept o formaţiune politică liberală de dreapta, al cărei scop este promovarea valorilor li­berale şi a intereselor naţionale: drepturile şi libertăţile cetăţeanului şi ale familiei, protecţia, consolidarea şi extinderea proprietăţii priva­te, schimbul liber de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie, pluralismul politic, consolidarea sistemului democratic, apărarea intereselor naţionale fundamentale ale Republicii Moldova, afirmarea valorilor naţionale şi protejarea identităţii româneşti.