Agenții economici din Transnistria și Găgăuzia au cucerit piața Uniunii Europene (UE) mai repede decât celelalte regiuni ale Republicii Moldova. Expertul organizației IDIS „Viitorul” Viorel Chivriga a subliniat acest lucru în cadrul prezentării studiului privind perspectivele economice „Relansarea economiei moldovenești se lasă așteptată”.
Studiul descrie principalele evoluții și tendințe ale economiei naționale, precum și identifică principalele cauze ale scufundării economiei moldovenești. Autorii propun și câteva soluții pentru depășirea acestei situații.
Cum Găgăuzia și Transnistria și-au făcut lecția europeană
Viorel Chivriga a observat că Republica Moldova așa și nu a învățat, în 3 ani, să utilizeze toate posibilitățile pentru a accede pe piața Uniunii Europene care îi sunt oferite conform prevederilor Acordului de Asociere descrise în titlul al V-lea ce ține de comerț și aspecte legate de comerț. Chivriga a menționat că Moldova are o acoperire redusă la majoritatea pozițiilor prevederilor la acest capitol. „Asta nu înseamnă că nu există exportatori în RM care nu au reușit într-un timp foarte scurt să pătrundă pe piața UE și nu numai să pătrundă, dar și să prindă rădăcini. E vorba de agenți economici – e foarte interesant și plăcut – din zonele unde integrarea în UE nu este prea agreată – Găgăuzia sau regiunea din stânga Nistrului”, a spus expertul.
Chivriga a estimat că în acest an exporturile se vor reduce cu 9%, iar importurile – cu 5%. Acesta a menționat că la capitolul comerț internațional se înregistrează o scădere în ultimul timp. „În anul 2016 pentru prima dată în ultimii 5 ani indicii volumului fizic la export au scăzut. Este un indicator foarte clar că deja comerțul internațional și în primul rând exportul este în picaj de anvergură. Dacă în anii precedenți indicele volumului fizic era în creștere, dar dacă vorbim de indicii monetari – era în scădere. Asta arată că produsele noastre au fost apreciate cu prețuri mai mici decât anterior. Deja e o situație critică care trebuie tratată”, a spus Chivriga.
Scăderea volumului de import și export este înregistrat și cu România, Germania, Marea Britanie. „Se simte o deraiere de la ritmurile de creștere a importului și exportului cu unii parteneri de bază, cum ar fi, de exemplu, România. Până acum consideram că există un urcuș în relațiile comerciale, dar deja sunt unele reduceri la unele componente ale comerțului internațional. Asta se referă și la comerțul internațional cu Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și cu alți parteneri care sunt pe linia a doua, dar care sunt și ei la fel de importanți”, a specificat economistul.
Acesta s-a referit și la exportul cu țările CSI. Viorel Chivriga consideră că situația de azi este consecința neglijenței domeniului economic de către decidenți în urma deteriorării relațiilor cu Rusia.
Un exemplu pozitiv care s-a întâmplat după înrăutățirea relațiilor cu Rusia din 2005-2007 este schimbarea calității produselor vinicole din Moldova, în opinia lui Chivriga. Deși numărul de întreprinderi din industria vinicolă a scăzut cu circa 40% după 2005, acest sector din economie produce marfă mult mai calitativă și este loc de creștere a competivității, consideră expertul.
Acesta a menționat că statul este cel care trebuie să contribuie la creșterea capacităților instituțiilor publice care sunt responsabile de blocul economic. „Cu comunitatea oamenilor de afaceri se întâmplă lucruri stranii. În primul rând, descrește numărul de întreprinderi – e un lucru care ne pune pe gânduri. Doi, multe întreprinderi pleacă și vor pleca din țară, deoarece climatul de afaceri așa cum a fost unul prost rămâne în continuare”, a argumentat Chivriga.
„Creditul polonez – o mare rușine a autorităților”
Anul acesta economiștii estimează o creștere a producției agricole în comparație cu anul trecut. Conform prognozelor IDIS, în anul 2016 producţia globală agricolă va crește cu circa 7%, producția de cereale şi leguminoase boabe va înregistra circa 2600 mii tone, de struguri – 580 000 de tone, fructe și pomușoare – 490 000 de tone, legume – 300 000 tone, carne (greutate vie) – 175 000 tone, lapte –525 000 tone, şi ouă – 655 milioane bucăți. Producția de ouă a crescut semnificativ, înregistrând cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani.
Comerțul cerealelor reprezintă o altă problemă semnalată de agricultori, a spus expertul. Acesta a amintit despre protestele agricultorilor din anul acesta care au fost nemulțumiți de prețul mic la cereale care se formează de fiecare dată când este recolta bogată. Chivriga a spus că totuși datele Biroului Național de Statistică arată că prețurile la producție din sectorul vegetal, în mare parte, au crescut. Totodată acesta a specificat că datele oficiale nu corespund întotdeauna situației reale din sectorul agricol.
O altă problemă abordată de expert a fost finanțarea sectorului agricol. Deși inițial autoritățile au anunțat că Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli va fi de 900 de milioane de lei, după rectificarea bugetului suma s-a înjumătățit și a ajuns la circa 400 de milioane de lei.
Viorel Chivriga a criticat și neputința autorităților de a gestiona credite externe care au fost alocate sectorului agricol și în mod special creditul polonez. „Este marea rușine a Republicii Moldova și marea rușinea a celor care conduc Republica Moldova și gestionează treburile publice. Două dosare acceptate în Varșovia din cele care au fost depuse și neobținerea unor bani de care agricultura are nevoie ca de aer. Asta e o rușine și un semnal urât pentru cei care doresc să contribuie și nu contează dacă sunt din RM sau din altă parte”, a spus Chivriga. Acesta a specificat că banii polonezi ar putea să acopere lejer cheltuielile din Fondul de subvenționare de câteva ori.
Situația din economia moldovenească se va redresa când va exista stabilitate politică și economică, iar reformele vor fi realizate și susținute de politicieni, a concuzionat directorul de programe IDIS „Viitorul” Viorel Chivriga.