Banca Națională a Moldovei (BNM) a ținut cont de „posibilitățile mici” ale BEM, Băncii Sociale și Unibank atunci când a acordat creditele de urgență la o rată a dobânzii de 0,1%. Totuși, moldovenii vor rambursa acești bani la o dobândă de 5%. BNM susține că a decis astfel pentru ca să nu fie pierderi ca urmare a „deprecierii datoriei”.
Potrivit unui comunicat al BNM, dobânda de 5% a creditelor de urgență acordate băncilor falimentare în cazul delapidărilor de miliarde a fost aplicată, deoarece instituția promovează un regim de țintire a inflației la un nivel de 5 la sută anual. „Aceasta permite ca suma achitată în termen reali să rămână neschimbată, iar Banca Națională a Moldovei să evite pierderi suplimentare legate de deprecierea datoriei (la fel, în termeni reali). În cazul unei dobânzi medii mai joase de 5 la sută, dobânda în termeni reali ar fi fost negativă, însemnând astfel creditarea directă de către BNM a Guvernului, fapt interzis de lege și de standardele internaționale”, au precizat reprezentanții instituției.
Dobândă mică pentru bănci. De ce creditele au devenit datorie publică?
În același timp, autoritățile susțin că în momentul acordării creditelor de urgență a fost stabilită o rată a dobânzii de 0,1% din cauza că băncile falimentare aveau capacități limitate de rambursare a acestor bani. Potrivit BNM, o rată mai mare ar fi diminuat mijloacele disponibile ale băncilor pentru stingerea obligațiunilor față de creditori și ar fi majorat și mai mult sumele ce urmează a fi recuperate.
Reprezentanții instituției au mai oferit explicații și în ceea ce ține de necesitatea convertirii creditelor de urgență în datorie publică. „În cazul în care suma emisiunii monetare din care s-au achitat creditele de urgență nu ar fi fost acoperită prin active (de exemplu, valori mobiliare de stat), suma respectivă urma să fie trecută la pierderi ale Băncii Naționale a Moldovei. Ca urmare a acestei operațiuni, fondul general de rezervă al BNM ar fi înregistrat un nivel negativ de aproximativ 12 miliarde lei. De asemenea, atât valoarea capitalului statutar, cât și cea a activelor nete ale Băncii Naționale ar fi fost negative. Decapitalizarea unei bănci centrale poate avea un șir de consecințe foarte grave”, se arată în comunicatul emis de BNM.
Menționăm că BNM a acordat băncilor falimentare credite de urgență, sub garanția statului, în sumă de 14 miliarde 840 milioane de lei dintre care au fost utilizate 14 miliarde 121 milioane de lei.
In primul rand sper ca dupa ce va fi prezentat raportul 2 a celor de la Kroll sa fie intorsi toti banii furati iar oamenii care au furat acei bani sa fie trasi la raspundere iar averile sa le fie sechestrate.
Acuma rămîne speranța că toți banii furați vor fi recuperați și întorși. Atunci nici dobîndă nu va trebui de plătit, dar și oamenii vor avea mai multă încredere în puterea actuală.
Cei care baga in societate asa sperietori precum ca miliardul va fi pus pe umerii cetatenilor nu sunt nimeni altcineva decit cei care insasi l-au furat. Se incearca revoltarea oamenilor pentru a schimba puterea si a opri ancheta in acest caz. Cetatenii nu vor intoarce nici un banut, toti banii vor fi reintorsi de la hoti.
Am si eu o nedumerire- cum se poate vorbi de ” furtul miliardului ” daca acesti bani au fost acordati de catre BNM benevol. Cine altcineva, decat BNM stia situatia reala la aceste banci…Si de aici reiese o singura intrebare- de ce BNM, Dragutanu si statul au mai transferat acesti bani bancilor moarte. Si apropo, BNM stia foarte bine despre miliardul cu pricina , deoarece cea mai mare parte a banilor a fost ” imprumutata ” de la BNM… si orice tranzactie de asemenea proportie este raportata direct BNM-ului.