Republica Moldova are zece produse cu origine protejată pe care nici moldovenii nu le cunosc. Între timp, țări precum Italia, Franța, Spania și Germania își protejează sute de produse tradiționale care sunt recunoscute pe plan mondial, se bucură de oportunități economice și au credibilitate din partea consumatorilor.

În Europa sunt înregistrate aproximativ 4.000 de produse autentice, împărțite în trei categorii: produse cu denumire de origine protejată (DOP), cu indicație geografică protejată (IGP) și specialități tradiționale garantate (STG). Odată ce au obținut eticheta care le atestă autenticitatea și unicitatea, produsele nu mai pot fi fabricate după aceeași rețetă și denumire nicăieri în lume. Fie că aparțin statelor membre ale Uniunii Europene sau țărilor terțe precum este Republica Moldova și Georgia, produsele specifice sunt protejate de către Comisia Europeană.

Brânza de oi de Popeasca, raionul Ștefan Vodă – unul din cele zece produse protejate. FOTO: Andrei Rusu

10 produse tradiționale recunoscute în UE

În țara noastră deocamdată avem șapte produse agro-alimentare, inclusiv băuturi alcoolice, cu IGP: divin, dulceață din petale de trandafir de Călărași; rachiul de caise de Nimoreni (Ialoveni); ceai de plante naturale de Zăbriceni (Edineț) și vinurile din regiunile vinicole Valul lui Traian, Codru și Ștefan Vodă. La categoria DOP avem trei produse: brânza de oi de Popeasca (Ștefan Vodă) și vinurile din satul Ciumai (Taraclia) și satul Romănești (Strășeni), arată datele prezentate de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI). Agrișul de Mărinici, raionul Nisporeni, așteaptă să ajungă în lista produselor recunoscute în Europa.

Avantajele producătorilor

Chiar dacă sistemul privind produsele cu origine protejată oferă valoare adăugată respectivelor produse, oportunități economice pentru producători, calitate asigurată pentru consumatori, dezvoltarea regiunilor rurale și reputație pozitivă pentru acestea, moldovenii nu se grăbesc să-și înscrie delicatesele tradiționale în lista produselor protejate de UE. Avem ce înregistra, deoarece agricultura este una din principalele ramuri ale economiei moldovenești; avem tradiții gastronomice și vinicole, dar nu avem inițiativă. Procedurile nu sunt complicate, doar că necesită cercetare, voință și implicare. Caietul de sarcini este cel mai important lucru, în care trebuie descrisă rețeta în detalii. Autoritatea competentă este Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova. După omologarea caietului de sarcini, grupul de solicitanți se adresează la AGEPI. Etapele de înregistrare și caracteristicele IGP, DOP și STG le-am descris în articolul „Cum pot fi promovate produsele moldovenești pe piața din UE”.

Să luăm exemplu de la georgieni

Georgia, o țară cu care avem același trecut în URSS, are 46 de produse cu IGP și DOP protejate în UE, SUA, Armenia, China, Rusia, Azerbaidjan, Belarus, Kîrgîzstan etc., iar altele 100 de produse au fost identificate și așteaptă să fie înscrise în lista Comisiei Europene. În prezent, Georgia are înregistrate 18 tipuri de vinuri, 11 rețete de cașcaval, ape minerale, miere de albine, plante naturale și cartofi. Informațiile au fost prezentate la Conferința Inovațională Internațională care s-a desfășurat la Chișinău.

Referitor la protejarea produselor tradiționale în lume, precizăm că țara noastră are semnat un acord bilateral de protecție reciprocă cu UE, care este încorporat în Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Documentul prevede protecția gratuită a produselor cu IGP și DOP în toate statele UE, însă e nevoie de acorduri bilaterale încheiate separat cu țările non-UE. Deocamdată, țara noastră negociază un acord cu Georgia.

Gastronomia Georgiei, promovată în lume

Bucătăria georgiană este cunoscută în lume datorită mâncărurilor tradiționale, precum khachapuri, adjica, kharcho, khinkali și lista produselor cu STG poate continua. Asta și pentru că sunt promovate suficient, iar poporul georgian a înțeles că astfel își poate conserva rețetele gastronomice pentru generațiile viitoare. „Produsele cu IGP, DOP sporesc veniturile, deoarece au valoare adăugată și un preț mai mare. Protejăm zona, conservăm specialitățile, promovăm țara, dezvoltăm turismul și oferim calitate și încredere consumatorului”, afirmă Nikoloz Gogilidze, președintele Centrului Național de Proprietate Intelectuală „Sakpatenti” din Tibilisi. Funcționarul din Georgia susține că țara sa își promovează produsele tradiționale separat de brand-ul de țară, astfel au creat o strategie de marketing special concepută pentru gastronomie și băuturi.

Produsele care pot deveni brand de țară

Promovarea produselor tradiționale moldovenești ar putea aduce un plus de valoare zonelor rurale și ar spori veniturile fermierilor din Republica Moldova. Învârtita cu miez de nuci, plăcinta, pasta de ardei roșii, brânza de capră din Telița, raionul Anenii Noi, kavarma de sud, ulei de cătină, miere de albine, cireșe negre de Stolniceni, brânza de oi din Slobozia Măgura, raionul Sângerei, și o varietate de fructe, legume și pomușoare ar putea fi înregistrate ușor în lista produselor cu IGP sau DOP, consideră Anatolie Fală, directorul Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală (ACSA) din Chișinău. Fală a identificat aproximativ 60 de produse agro-alimentare care ar putea deveni brand de țară. Avem gustări tradiționale care s-ar încadra perfect la categoria STG, precum sunt prunele umplute cu miez de nuci, rața cu prune, borșul de Lipoveni, plăcinta miresei, sarmalele mici de Lalova etc.

Meșteșugurile pot fi înregistrate

Teoretic, pot fi protejate și meșteșugurile țărănești, însă deocamdată nu prea există cerere de înregistrate în lista produselor cu origine protejată. La nivel european sunt aproximativ 20 de meșteșuguri. Republica Moldova ar putea să-și conserveze tehnica de confecționare a covorului (despre care am scris în articolul „Covorul basarabean a devenit parte a patrimoniului universal De ce sunt importante scoarțele moldovenești”) sau cea a iei românești (despre care am scris în articolul „Ce deosebește ia românească de o cămașă obișnuită? Ziua Iei, suprapusă Sânzienelor”), dar și alte îndeletniciri populare uitate în timp.

Din anul 2008 în Republica Moldova există Legea privind produsele cu IGP, DOP și STG. Dacă până acum doar grupurile de producători organizați în asociații necomerciale puteau să ceară înregistrarea produselor cu indicație geografică protejată, atunci din acest an și statul poate înregistra produse cu IGP, DOP sau STG.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*