Aderarea la UE, uitată pentru telefonie ieftină și transferuri bancare fără comision

Țările Parteneriatului Estic trebuie să aibă o viziune pe termen lung cu privire la procesul de europenizare, iar Uniunea Europeană ar trebui să monitorizeze mai mult reformele implementate în Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Recomandările au fost elaborate de către un grup de experți naționali și internaționali pentru viitorul Summit al Parteneriatului Estic din luna noiembrie 2017, în cadrul unui Forum care a avut loc la Chișinău.

Acordul de asociere, pe care UE l-a încheiat cu Republica Moldova, Armenia, Georgia, Ucraina, Belarus și Azerbaidjan, ar fi și mai atrăgător dacă aceste state ar fi acceptate în zona unică de plăți în euro. Asta înseamnă că moldovenii ar putea transfera bani prin băncile comerciale din Europa fără taxe sau comisioane bancare. Consolidarea securității, valorificarea comerțului de liber schimb, asistență financiară pe bază de proiecte și renunțarea la taxele de roaming sunt câteva avantaje care pot fi oferite de UE pentru cele șase țări partenere din Europa de Est.

Experții din cadrul Forumului. FOTO: ipre.md

Țările Parteneritului Estic ar putea avea relații privilegiate cu UE

În cadrul Forumului, experții și-au propus să afle care sunt provocările și oportunitățile pe care le oferă Summit-ul Parteneriatului Estic de la Bruxelles. Experții s-au axat în special pe relația UE cu țările asociate, precum este Republica Moldova, Ucraina și Georgia, deoarece acestea trei au aspirații clare de integrare europeană. Precizăm că Belarus, Armenia și Azerbaidjan sunt în regim special cu UE: Belarus este membră a Uniunii Euroasiatice. Armenia a fost o țară care a încercat să se integreze în UE, dar a renunțat, deoarece era presată de Rusia. Azerbaidjan se declară țară neutră. „Summit-ul trebuie să ofere oportunități țărilor asociate privind perspectivele europene. Performanța acestor țări ține de măsura în care reușesc să pună în aplicare Acordul de asociere cu UE. Ideea de integrare pentru cele trei țări nu trebuie privită ca pe un obiectiv final, dar ca pe un proces de transformare prin realizarea reformelor și monitorizarea lor. Acestea au nevoie de ambiție mai mare în implementarea reformelor”, consideră Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) din Chișinău.

UE și propaganda rusă

Consolidarea securității și lupta cu propaganda rusească sunt alte subiecte sensibile pentru statele Parteneriatului Estic. „Republica Moldova, Ucraina și Georgia au nevoie să-și consolideze rezistența în fața provocărilor externe, mai ales cele care vin din partea Federației Ruse. E nevoie de o aplicare mai focusată, în special, pe subiectul conflictelor interne. Georgia are separatiști după războiul din anul 2008. În Ucraina, Crimeea fost anexată ilegal în anul 2014. Noi avem regiunea separatistă transnistreană. Toate aceste conflicte sunt legate de Rusia. UE trebuie să atragă atenție sporită și să dezvolte o abordare orizontală. Trebuie să le ajute să fie imune în fața pericolului hibrid care există”, subliniază Iulian Groza de la IPRE.


CITIȚI ȘI: UE mai dă bani Chișinăului doar pentru proiecte punctuale


În anul 2016, Uniunea Europeană a anunțat că va da bani Chișinăului doar pentru proiecte concrete. Până atunci țara noastră primea bani prin trei dimensiuni: proiecte, finanțare bugetară și asistență macrofinanciară. Condițiile de asistență financiară pentru Moldova au fost schimbate de către UE, deoarece Curtea Europeană de Audit a evaluat modul în care sunt cheltuiți banii europeni. În acest context, pentru o eficiență înaltă de gestionare a fondurilor europene, expertul Iulian Groza recomandă oficialilor UE „să treacă la asistența prin proiecte de infrastructură și reforme. Este important ca asistenta financiară să fie condiționată de agenda de reforme, cum ele sunt aplicate etc”.

Țările din Europa de Est ar putea scăpa de roaming?

Experții din cadrul Forumului au venit și cu recomandări mai pragmatice. „Liberalizarea tarifelor de roaming dintre Europa și statele Parteneriatului Estic, în anul 2020. Aderarea la spațiul de plăți europene unice, ceea ce înseamnă ca țările pot face transferuri bancare fără tarife. Noi avem foarte mulți cetățeni care ar putea transfera bani fără tarife, comisioane, la zero. Obiectivul ar avea rezultate benefice și pentru afaceri”, explică Iulian Groza, director executiv IPRE.

La începutul lunii noiembrie aceste recomandări urmează a fi transmise instituțiilor publice centrale din fiecare țară membră a Parteneriatului Estic, dar și instituțiilor europene care vor participa la Summit-ul Parteneriatului Estic din Belgia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *