Combinatul de vinuri Cricova are datorii de aproximativ 235 milioane de lei. În același timp, banii încasați din vânzarea vinurilor au fost tocați pentru tirbușoane date gratuit restaurantelor, salarii pentru Consiliul de administrație calificat ca „ineficient” sau investiții ce nu aduc rezultate. Raportul Curții de Conturi efectuat la Cricova scoate în evidență modul defectuos de administrare a afacerii de către oamenii numiți de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Cricova-Vin, companie care are licență pentru activități de turism, își folosește banii obținuți din vânzarea de vinuri și prestarea serviciilor pentru a testa piața bancară. Compania a acordat un împrumut de 2,1 milioane lei unei alte firme fără a cere dobândă. În 2016 împrumutul fără dobândă a fost prelungit fără nici un fel de explicații, se menționează în raportul Curții de Conturi.
Vestitele beciuri de la Cricova sunt gestionate de reprezentanți numiți de stat. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin intermediul angajaților săi este cel care influențează și decide soarta companiilor „Cricova”. Ceea ce văd vizitatorii atunci când merg în beciurile cu vin este gestionat în realitatea prin intermediul mai multor societăți pe acțiuni și societăți cu răspundere limitată. Printre ele se numără societatea pe acțiuni de tip deschis Cricova, societate pe acțiuni de tip închis Cricova-Vin, Concernul Vitis-Moldova, societatea cu răspundere limitată Sudricom sau societatea cu răspundere limitată Vinservice Grup.
Echipa de audit a Curții de Conturi a scos în evidență, în ședința publică din 4 iulie, câteva dintre greșelile făcute de directorii societăților pe acțiuni Cricova și Cricova-Vin. Auditorii afirmă că acest combinat este condus fără a fi respectată disciplina financiară, nu există un program care să definească direcțiile de dezvoltare a societățiilor pe acțiuni, iar organizarea internă este haotică, deoarece nu există regulamente interne de funcționare.
Raportul Curții de Conturi ridică semne de întrebare dacă Cricova ar trebui să producă vinuri sau mai curând și-ar depune banii în bancă pentru a obține profit. Rata rentabilității economice din ultimii 3 ani este mult mai mică decât rata medie a dobânzii la creditele contractate de bănci.
Anul 2016 s-a încheiat la Cricova cu un profit de 15,6 milioane lei, ceea ce este un lucru pozitiv. Totuși, în 2015 compania a bifat o pierdere de 15 milioane lei. Chiar dacă a încheiat anul 2016 cu profit, în același an compania era îndatorată cu 235,6 milioane de lei, iar datoria este în creștere de mai mulți ani. În 2016 doar pentru dobândă compania a plătit peste 23 milioane de lei băncilor creditoare. În același timp, secția juridică din cadrul companiei nu a întreprins nimic pentru a recupera creanțele pe care le are față de anumiți agenți economici. Contractele semnate cu distribuitorii arată clar că sunt în defavoarea firmei, deoarece au amânări de plăți de aproximativ 120 de zile. Astfel, Cricova este nevoită să contracteze credite și să achite dobânzi pentru a efectua plăți curente.
O ședință a Consiliului de administrare costă 100.000 de lei
Raportul Curții de Conturi relevă și faptul că Consiliul de administrare, cel care trebuie să aprobe direcțiile de dezvoltare, este un organ formal. Angajații Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare desemnați în Consiliul de administrare au avut zece ședințe în 2016 și au primit salarii în valoare de 1,1 milioane lei. Nici pe site-ul ministerului, nici pe site-ul www.cricova.md nu există informații despre cine sunt membrii Consiliului de administrație. Chiar dacă ministerul încearcă să ascundă cine îi sunt reprezentanții la Cricova, din declarațiile de venit aflăm că în 2015 funcționarii publici Liliana Dascaliuc și Valeriu Cebotari au primit salarii în această calitate, iar actualul viceministru al Agriculturii Vasile Luca activa ca inginer tehnolog la Cricova. Totuși, pe parcursul anului 2016 cel puțin 20 de persoane s-au perindat prin acest Consiliu.
Strugurii proprii, mai scumpi decât cei cumpărați
Reprezentanții Combinatului de vin au fost întrebați de membrii Curții cum de se întămplă că strugurii pe care îi produc ca materie primă pentru vinuri sunt mai scumpi decât strugurii achiziționați de la alți producători. Curtea de Conturi a evaluat că la această poziție s-au putut obține economii de 9,4 milioane lei. Reprezentatul Cricova nu a oferit o explicație clară, dar a lăsat să se înțeleagă că ar fi struguri mai speciali, care au fost produși la costuri mai înalte.
O altă neregulă scoasă în evidență de Curtea de Conturi este compromiterea procesului de transparență la SA Cricova. Nici pe site-ul www.cricova.md, nici pe www.cricovavin.md nu este prezentat raportul anual de activitate, așa cum este prevăzut în legislație.
Cricova își vinde producția atât pe piața internă, cât și pe piața externă. Aproximativ 52% din producție este pentru export, iar 48% pentru piața din Republica Moldova.
Atât compania Cricova, cât și Cricova-Vin urmează să informeze Curtea de Conturi, în termen de 6 luni, despre implementarea recomandărilor. În raportul prezentat pe 4 iulie se mai menționează că unele deficiențe expuse în rapoartele anterioare nu au fost înlăturate.