Bugetul Moldovei este lipsit anual de câteva miliarde de lei. Interviu cu Viorica Cărare

Oamenii de afaceri se pot eschiva de la plata impozitelor, totul întâmplându-se în câmpul legal. Nu trebuie decât să exploateze facilitățile Codului Fiscal. Bunăoară, în anul 2015 aproximativ 70% din cele 5,4 miliarde de lei constatate ca ajutor de stat au constituit scutiri de taxe și impozite. Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței, a explicat într-un interviu pentru moldNova.eu ce este ajutorul de stat, care sunt obiectivele instituției până în 2020 și modul în care Republica Moldova îi învață pe cei din fosta URSS ce înseamnă concurență și competiție sănătoasă.

viorica carare
Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței FOTO: Sandu Tarlev

Dna Cărare, explicați-ne ce este ajutorul de stat?

Există o definiție a ajutorului de stat, dar mai simplu – e vorba de banii publici acordați mediului de afaceri din partea statului în anumite condiții. Aceștia sunt acordați fie direct, fie prin anumite înlesniri, în urma cărora o anumită sumă de bani nu ajunge în bugetul de stat. De exemplu, statul a oferit unui agent economic o scutire de taxă vamală. Acești bani urmau să ajungă în buget, dar nu au ajuns, astfel statul a ajutat acest agent economic în activitatea sa.

În mod normal, economia de piață ar trebui să funcționeze autonom, în baza cererii și ofertei, dar în realitate, statul intervine în economie într-o măsură sau alta, ceea ce este practicat aproape în toate țările. Însă acordând ajutor de stat unei întreprinderi, nu trebuie să fie distorsionat semnificativ mediul concurențial. De aceea, Legea cu privire la ajutorul de stat reglementează modalităţile de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat. Bunăoară, există o întreprindere care intră în faliment, iar statul analizează cum e mai bine și cum e mai eficient: să susțină sau nu această întreprindere și dacă în urma acestui ajutor va putea fi redresată situația economică a acesteia.

Aeroportul Chișinău a acordat 75 de milioane întreprinderii Air Moldova la inițiativa Ministerului Economiei

Acordarea efectivă a ajutorului de stat o decid furnizorii (ministerele, agențiile, primăriile etc.). Totuși, acest ajutor trebuie notificat la Consiliul Concurenței, iar noi analizăm dacă cel din urmă va distorsiona semnificativ concurența. Un exemplu recent de ajutor de stat este cel al Aeroportului Chișinău care a acordat 75 de milioane de lei întreprinderii Air Moldova. Inițiatorul a fost Ministerul Economiei.

Ajutorul de stat sunt banii publici, care sunt acordați selectiv mediului de afaceri. Astfel, agentul economic X are un avantaj și distorsionează concurența, iar noi analizăm cum e distorsionată. Dacă n-ar fi acest ajutor, întreprinderea respectivă ar fi în condiții egale cu concurenții săi, însă în cazul în care statul îi oferă un ajutor, acest agent economic capătă un avantaj în raport cu ceilalți rivali. Noi trebuie să urmărim ca avantajul să-l mețină la suprafață pe agentul economic X și nu să-i ruineze pe ceilalți, eliminându-i de pe piață.

viorica carare
Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței FOTO: Sandu Tarlev

În mod normal, ajutorul de stat este interzis în toată lumea, iar Legea cu privire la ajutorul de stat stabilește setul de reguli, de excepții, când ajutorul e permis.

Subvențiile acordate sunt ajutoare de stat?

Subvențiile sunt o formă a ajutorului de stat. Ca să fie clar, ajutorul de stat care urmează să fie notificat Consiliului Concurenței trebuie să depășească 2 milioane de lei cumulativ, acordat într-o perioadă de 3 ani. Noi ajutăm furnizorii să se încadreze în limitele legii și ulterior autorizăm astfel de ajutoare. Măsurile de sprijin mai mici de 2 milioane de lei sunt considerate ajutoare de minimis care obligatoriu trebuie raportate. Un exemplu de ajutor de minimis – o primărie a decis să scutească un agent economic de taxa pentru publicitate, să zicem 30, 50 sau 100.000 de lei. Acest ajutor nu va fi notificat, dar urmează să fie raportat prin intermediul sistemului electronic SIRASM. Se consideră că sumele mici nu pot distorsiona semnificativ concurența.

În rapoartele Consiliului Concurenței pentru anii trecuți observăm o cifră destul de mare a ajutoarelor de stat – peste 5 miliarde de lei. Nu e mult?

În total în 2015 valoarea ajutoarelor a constituit 5,4 miliarde lei. Pentru 2016, cifra preventivă este aproximativ de 2,7 miliarde lei, dar încă nu este o cifră finală. Circa 70% din valoarea ajutorului de stat o alcătuiesc scutirile de taxe și impozite. Acest indicator trebuie diminuat. În România, de exemplu, scutirile de taxe și impozite în 2015 au constituit circa 34% din valoarea totală a ajutorului de stat.

Fiscul nu raportează scutirile acordate

Esența Legii cu privire la ajutorul de stat este transparența banilor publici. De aceea, noi trebuie să tindem ca ajutoarele de stat să fie acordate conform unor criterii clar stabilite și în mod transparent. Noi avem o problemă cu faptul că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu raportează scutirile fiscale acordate agenților economici. Aceste scutiri sunt prevăzute în lege, dar lipsește evidența lor.

Deocamdată Inspectoratul Fiscal Principal de Stat este singura instituție care nu poate raporta, dar cunosc că se lucrează la un program electronic pentru a remedia această problemă. Codul Fiscal trebuie modificat astfel încât să fie o evidență clară a scutirilor de impozite și taxe. Trebuie să tindem la diminuarea scutirilor de impozite și taxe de la 70% la 30%.

Ce alte probleme constatați în privința ajutoarelor de stat?

Există mai multe probleme la care lucrăm. În privința ajutoarelor de stat am trecut peste două etape și suntem la a treia. La prima etapă am elaborarat cadrul legal. Nu aveam o astfel de lege, nimeni nu știa ce înseamnă ajutor de stat. În 2007 această noțiune nu era cunoscută în Moldova. A fost o cale lungă din 2007 până în 2012, când a fost finalizată și promulgată Legea cu privire la ajutorul de stat. A doua etapă a durat din 2012 până prin 2015-2016, când am lucrat cu furnizorii ajutoarelor de stat. Am creat un program prin care ajutorul de stat poate fi raportat și notificat online. E vorba de sistemul SIRASM. Nu mai avem în prezent instituții care să spună că nu știu ce este ajutorul de stat și cum îl pot raporta.

Din 2016 a început etapa la care explicăm furnizorilor cum să notifice corect ajutoarele, cum să le raporteze corect. De exemplu, Serviciul Vamal raportează, însă Inspectoratul Fiscal Principal de Stat încă nu are aceste posiblități, dar întreprinde mai multe acțiuni ca să aducă în concordanță legislația cu normele europene, astfel încât să poată raporta ajutoarele de stat.

viorica carare
Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței FOTO: Sandu Tarlev

Am promovat în Parlament Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat, care a fost aprobat prin lege. Unul din scopurile programului este să diminuăm ajutorul de stat de la 4% la 1% din PIB, până în 2020. Este un obiectiv ambițios la care trebuie să lucreze toate autoritățile publice centrale și locale, nu doar Consiliul Concurenței.

Cum este legislația noastră în domeniul ajutorului de stat comparativ cu țările din regiune, România, Ucraina: mai dură sau mai permisivă?

Trebuie să separăm țările din Uniunea Europeană de cele din CSI. Dacă vorbim de România, în țările UE, decizia de autorizare a ajutorului de stat se ia centralizat, la Bruxelles. În Republica Moldova decizia se ia de către Consiliul Concurenței, similar cu ceea ce făcea autoritatea de concurență din România până la aderare.

Dacă vorbim de țările CSI, suntem primii. Suntem donatori de experiență europeană, chiar dacă nu suntem membri UE. Suntem mult mai avansați, iar legislația noastră e aliniată la standardele UE. Pentru Ucraina suntem „tutore”. Am mers în Parlamentul ucrainean la etapa când se discuta promovarea Legii cu privire la ajutorul de stat. În Ucraina legislația în domeniul ajutorului de stat a intrat în vigoare anul acesta și noi îi vom mai asista deja la etapa de implementare a legislației.

Putem împărtăși experiența noastră celor din CSI, deoarece am plecat de la același sistem de economie planificată. Apropo, Uniunea Europeană va organiza un seminar TAIEX în Republica Moldova în perioada 18-19 octombrie 2017. E un seminar regional la care vor participa oficiali de la Directoratul General pentru Concurență a Comisiei Europene, experți din Croația, România, Ungaria și reprezentanți din Georgia și Ucraina, iar noi le vom împărtăși experiența Republicii Moldova.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *